Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2012
1 8 decembrie- zi dedicată popoarelor dezrădăcinate ( în special romi și evrei )  Am citit undeva acest anunț interesant. Îl reproduc mai jos. „Ziua Popoarelor Dezradacinate“  „Ziua Popoarelor Dezradacinate“ Asociatia Pakiv Romania prin Centrul de Incluziune Sociala pentru Persoanele de Etnie Roma, CISPER Vest Timisoara, organizeaza  in data de 14 decembrie 2012, incepand cu ora 1400, la sediul centrului CISPER Vest Timisoara, Strada Nicolae Titulescu Nr. 19, activitatea culturala „ Ziua Popoarelor Dezradacinate “. Activitatea se va desfasura in cadrul proiectului “Crearea si functionarea structurilor de asistenta axate pe ocuparea fortei de munca – Centre de incluziune sociala pentru persoanele de etnie roma” – ID 62509, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013, Axa prioritară 6, Promovarea incluziunii sociale, beneficiar Asociatia Pakiv Romania. Scopul activitatii este de promovare a
Am citit, cu plăcerea unui copil, textul de mai jos, trimis de colegul de liceu R. B.. Mi-a amintit de versiunea scurtă, citată între colegi adesea, prin anii cincizeci, a textului construit pe baza unor cuvinte care încep cu F : « Fata fostului fotbalist face fasole fără foc fiindcă focul face fum.» Metoda și ideea au fost folosite prin anii 30 de Grigore Cugler, avangardist amerizat în Argentina după 1945, în volumul de proze scurte Apunake , care circula la Cluj prin anii 50 sub formă de dactilograme samizdat. Mi-amintesc de al său «dirijabil dodelinând». Am avut volumul spre lectură de la furnizorul meu en-titre de literatură «specială. și interzisă, amicul Viorel Tamburlini, pe atunci student la medicină, care locuia nu departe de mine, în Cartierul Grigorescu, ca fiu adoptiv al profesorului universitar Goina. Tot Viorel T. mi-a pus în mână excelenta -în contextul dat- revista Orizonturi , redactată în versiunea ei românească de Mihai Șora, volumul de debut al lui Ion Negoițes
Aflu din ziarele românești pe octombrie 2012 că : « Scriitorul si disidentul Paul Goma a primit, din partea Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), o indemnizatie de merit, a anunțat vicepresedintele uniunii, Varujan Vosganian. In ședința de pe 5 octombrie, Comitetul Director al USR a hotărât acordarea unor indemnizații de merit unor oameni de cultura care, prin valoarea operei lor, recunoscută in plan intern și international, aduc o contributie meritorie la imbogătirea culturii române, a spus Varujan Vosganian, pe blogul său, potrivit ziare.com . Indemnizatia este echivalenta cu salariul mediu pe economie, respectiv 1.608 lei pe luna și este acordata pe viață. Propunerea privind acordarea indemnizatiei lui Paul Goma a fost făcută de Vosganian și susținută de Nicolae Manolescu, președintele USR. De asemenea, s-au acordat astfel de indemnizații și scriitorilor Mihai Zamfir, Al. Călinescu și Nichita Danilov.» Foarte bine. Două decenii de rușine postdecembristă se încheie printr-
Anul acesta, decembrie are 5 sâmbete, 5 duminici și 5 zile de luni.   Dec-12 Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Duminica           1 2 3 4 5 6 7   8    9 10 11    12 13    14    15    16    17    18     19    20    21    22    23    24    25     26    27    28 29 30 31             «Acest lucru se intamplă o dată la 824 de ani.   Chinezii ii spun "Sacul cu bani".   Urmeaza instructiunile si asteapta 4 zile!! Trimite acest mail tuturor prietenilor tai, dar si dusmanilor.  Conform legendei, vei primi bani peste 4 zile.   Conform Feng Shui, daca nu-l trimiti, vei ramane sarac.   Eu, in special, nu voi lasa aceasta ocazie sa treaca.  Asa ca ti-l trimit, odata cu toate urarile mele de bine ... i n cazul in care este adevarat!» Am primit ieri mesajul acesta de la un fost coleg de liceu. Un gest amical, colegial și altruist. Asta e sensul mesajului, îmbogățirea noastră depinde de alții. Cred că am găsit soluția
Un prieten din Franța îmi trimite acest mesaj cucernic. SOYEZ BENIS MES FRERES     Qui était  réellement  Jésus ?   1.     Il y a 3 bonnes raisons de penser que Jésus était Noir : - Il appelait tout le monde « mon frère » - Il aimait chanter la gloire de Dieu - Il n'a pas eu un procès équitable 2.     Il y a aussi 3 bonnes raisons de penser que Jésus était  juif : - Il a repris l'affaire de son père - Il est resté à la maison jusqu'à l'âge de 33 ans - Il était sûr que sa mère était vierge, et sa mère était sûre qu'il était Dieu. 3.     Il y a aussi 3 bonnes raisons de penser que Jésus était  Italien : -  Il parlait avec les mains -  Il buvait du vin à tous les repas -  Il mangeait exclusivement de la cuisine à l'huile d'olive 4.     Il y a aussi 3 bonnes raisons de penser que Jésus  était Californien : -  Il avait les cheveux longs et il était toujours bronzé -  Il aimait marcher pieds nus -  Il a lancé une nouvelle religion
S-a dus să mimeze îngerilor. Dan Puric s-a stins din viață.  Sub acest titlul a fost pusă în circulație prin Internet o intoxicare. Un pamflet macabru de presă, pe care, evident, mii de admiratori ai actorului l-au difuzat înlăcrimați. Este util să îl inserez aici, pro memoria. Cred că autorii sunt de orientare «internaționalistă» cosmopolită, dintre cei care nu suportă succesul și eficiența mesajului naționalist propus de actorul care își utilizează talentul cu inteligență. Desigur, se poate discuta sensul acțiunii lui Dan Puric și mai ales finalitatea acesteia. Dar sunt surprins că atâția admiratori s-au lăsat păcăliți participând la difuzarea manipulării, deși natura pamfletară a textului mi se pare mai mult decât evidentă. Deduc că mesajele de acest fel, ca și mesajele în general nu se citesc cu atenție, că spiritul critic este deficitar și că inteligența unora dintre difuzori e blocată în contact cu ideologia la care aderă. Difuzorii și-au cerut scuze și au multiplicat errata. Dan
Albert Camus scria despre Alfred Rosmer, în prefața la pasionanta cartea a acestuia, Moscou sous Lenine , pentru a definit destinul și calea  militantului comunist antistalinist, că a urmat : « une voie droite, à égale distance du désespoir qui finit par vouloir sa propre servitude et du découragement qui tolère la servitude d’autrui. » Cartea lui Rosmer poate fi citită aici http://www.marxists.org/francais/rosmer/works/msl/index.htm
Filme despre moartea Planetei https://vimeo.com/midway/midwayfilm
Ciudată această conversație între doi informatori, între doi scriitori, între doi intelectuali români de vază. Nici prin gând nu-mi trece să le contest valoarea. Ceea ce le contest este dreptul de a produce interpretări excesiv de auto-măgulitoare ale actelor lor în raport cu puterea politică căreia i se opuneau, chipurile. Cei doi au murit și nu vor citi niciodată ce scriu aici. Nu voi lua cu mine aceste rînduri așa că la proxima noastră întâlnire vom discuta literatură.  Cum s-au opus ei? Vorbind în cadrul unor ședințe ale Consiliului Uniunii Scriitorilor de unde vorbele lor ajungeau la urechile reprezentanților puterii politice sau ale Securității prin notele informative ale unora dintre membrii Consiliului sau prin pălăvrăgelile colportate din casă în casă, de la masă la masă, de la ureche la ureche de alți palavragii și informatori.  Niciodată direct, cu excepția reuniunii la care se referă mai jos, atunci, evident, se lua toate precauțiile retorice pentru a nu irita sensibi
Iată o listă de autori construită de Radu Vancu pe blogul Zum , al unui cititor, dintre cei de care o literatură are nevoie. «Citit vara trecuta din scoarță-n scoartă, “Orbitorul” mi s-a parut o teribilă combinație intre “Darea de seama despre orbi” a lui Sabato, autoscopiile onirice ale lui Jean Paul (si reveriile abisale ale romantismului german, în genere), analizele aproape maniacal-psihotice aplicate de Pynchon asupra texturii realitatii, si mult, mult Cartarescu la fel de hipnotic ca in “Nostalgia”. Pentru mine e in Romanian Top 10, alături de Blecher, Matei Caragiale, Arghezi (da-da, uriaș prozator!), Urmuz, Camil, M.H.S., Radu Cosasu, Agopian si Groșan.» Gusturile, succesul, explicat, motivat mai ales, sunt foarte interesante pentru cercetătorul care vrea să priceapă raportul între valoare, publicitate, modă, conformism și adecvare la gusturile mobile sau stabile ale unor cititori care pot fi și potențiali autori. Dacă mai am timp, am să colecționez acest gen de opinii. Mă e
«Si les morts peuvent éprouver la peur, l’empereur Constantin, Louis IX, dit St Louis et …etc, ne doivent pas pouvoir empêcher leurs ossements de claquer face aux assauts d’une angoisse démesurée devant l’objet de leur crainte : la résurrection de la Nation Juive !» «Le danger de la confrontation avec l’Iran se mariant bien, trop bien avec les affirmations parallèles du Chef d’Etat Major de tsahal, Benny Gandz soutenant d’abord  « l’idée folle » qu’un Juif en danger dans le monde interpelait sa conscience. Puis, ce fut l’aveu du Premier Ministre Israélien confirmant les divergences de vue avec Washington.  Ces initiatives mises bout à bout, indiquent qu’une page nouvelle s’offre  à l’histoire contemporaine  d’Israël, impensable, il y a peu encore,  celle d’une grande puissance affranchie de la tutelle des Nations.» Citesc acest text pe blogul unui ziarist evreu, francez, născut în Algeria, în 1945. Are trei copii și șase nepoți. Trăiește în Franța. Și alimentează prin textele sale  D
Extrag din România literară 2010 > Numarul 41 >recenzia la volumul meu de poeme, Utopia.  Semn De Carte: „Intoarcerea” unui poet de Gheorghe Grigurcu «Critic cunoscut, personalitate de primplan a revistei Vatra (cam aşa cum e în prezent Al. Cistelecan), Dan Culcer s-a alăturat diasporei în 1987. I-am auzit cu bucurie glasul la Europa Liberă*, l-am mai citit, în răstimpuri, după răsturnarea dictatorului, în periodicele noastre literare, împrejurări ce m-au făcut să-mi dau seama că d-sa nu şi-a părăsit nici scrisul şi nici baricada militantismului democratic. Aceeaşi ţinută gravă, aceeaşi atitudine severă, aceleaşi gesturi decise care taie văzduhul ambiguu al perioadei pe care-o străbatem, cu care ne-am obişnuit în paginile d-sale analitice, le regăsim şi-n elegantul volum de versuri o apărut recent la Tg-Mureş, autorul reîntorcîndu-se astfel la vechea-i vatră. E o poezie-poezie. Nu aşa cum ar putea presupune anticipat cei ce îmbrăţişează o anume prejudecată didacticistă, o
Aici, unde iubirea fu regin ă Aici, unde iubirea fu regin ă , salvată de căderea în salină săpată de ocnași sub folia de aur submarin ă , Aici, ș ezum ș i plânsem, zeghe fin ă peste corpuri de m ăș ti și blănuri de hermină și lacrime sărate fixate-n parafin ă .  Dan Culcer, 15 se p tembrie 2011
Înțelepciuni populare Am găsit la adresa asta , citind interviul acordat de Ana Blandiana ziarului Adevărul , două fraze ale unor comentatori care m-au surprins prin concizie, dacă nu și prin exactitate. Am fost și eu mereu surprins de numărul femeilor urâte și măritate. Vor fi având alte calități, invizibile. Nu mă gândesc doar la sex. «Femeii urâte nici măcar vântul nu-i ridică fusta.» A doua, poate apocrifă, fiindcă nu e sigur că autorul ar fi țigan, cum afirmă. Oricum admonestarea ambiguă se potrivește limbajului folosit de mulți comentatori din spațiile de expresie ale «presei libere». «Sunt țigan, dar la noi nu se vorbește așa, arză-v-ar focul de români. Cred că voi vorbiți ca la ușa cortului , nu noi. Voi de ce ați mai mers la școala, la ce v-a folosit?  V-a adus Ceaușescu de la marginea satelor la marginea orașelor și a făcut din voi niște tzărăsani cu un limbaj de trogloditi (la muzeul Antipa cu voi, în borcane cu formol alături de frații lui Bulă).» (Frații lui

O, rușine a acestui secol ! (Confucius)

« O, ru ș ine a acestui secol ! unde s ă g ă se ș ti un om care s ă fie pentru sine însu ș i un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judec ă tor ; care s ă - ș i recunoasc ă vina, s ă se cheme el însu ș i in fa ț a tribunalului conştiinţei sale, s ă se recunoasc ă vinovat ș i s ă se pedepseasc ă ?« (Confucius).

Manolescu Nicolae și incultura sigură de sine

Căutând să aflu ce opinie are criticul Nicolae Manolescu despre opera lui Paul Goma, am citit paginile 1438 și 1439 din Istoria critică a literaturii române , integrate capitolului Memorialiști de ieri și de azi. Paragraful dedicat scriitorului, care este, deci, reducționist prezentat ca «memorialist » , începe așa : « Odată cu publicarea în Germania, în 1971, a romanului Ostinato , refuzat de cenzura din România, ia naștere »cazul Goma«. Șase ani mai târziu, după încă două cărți apărute în Occident, Paul Goma (n. 1935) îi adresează o scrisoare lui Nicolae Ceaușescu, pe care obține câteva zeci de semnături, nu atât ale colegilor de breaslă (cu excepția lui Ion Negoițescu și a lui Ion Vianu), cât ale unor persoane necunoscute dintre care unele sperau să emigreze. Scrisoarea a fost considerată de aceea un fel de pașaport Nansen, după modelul unui danez care a înlesnit în timpul ocupației naziste emigrarea unui număr mare de evrei. Ea [scrisoarea] a avut un mare ecou în țară și străină

Papițoii și cultura română peste hotare

Radu Humor, unul din comentatorii activi de pe multiple bloguri, a găsit o expresie potrivită pentru H.R. Patapievici « un asemenea purtător ilegal de papion !» (pe blogul poetului Liviu Ioan Stroiciu, zis LIS). Probabil că formula ar putea fi tradusă cu sinonimul «papițoi». Lăudătorii sau aplaudacii acțiunii HRP, care semnează petiții indignate, care scriu despre programul ICR că ar fi o reală contribuție la cunoașterea culturii române peste hotare, nu au intrat probabil niciodată în vreunul din sediile ICR din capitalele occidentale, să vadă care sunt subiectele expozițiilor reprezentative, cine vine la vernisaje, care este frecventarea ulterioară a acestor săli de expoziție, ce conferințe se țin, ce se scrie în presa locală, adică pariziană sau budapestană, vieneză sau pragheză. Expoziții la ICR Paris Le Platz des Roms Comunitatea Furry Prostituția și traficul de persoane Aceste teme sunt interesante pentru cercetările de sociologie din România. Nu cred că fac parte din su

Pădurile din România dispar: Trei hectare sunt despădurite în fiecare oră

Vă rog să citiți acest text selectat de mine, în speranța că vă poate interesa. Cu prietenie, Dan Culcer Pădurile din România dispar: Trei hectare sunt despădurite în fiecare oră Miercuri, 16 Mai 2012 10:44 http://www.gazetaromaneasca.com/images/stories/actualitate2/defrisare.jpg Mai bine de trei hectare de pădure dispar în fiecare oră din România, arată un studiu al organizaţiei Greenpeace, organizaţia cerând Ministrului Mediului şi Pădurilor să ia măsuri urgente pentru protejarea pădurilor. "Studiul Greenpeace relevă că aproape jumătate, mai exact 48,95% din suprafeţele despădurite în perioada 2000-2011 se află în actualele arii protejate. Mai grav este faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase. În comparaţie cu alte ţări din Europa, unde suprafeţele rămase sunt mult mai mici, România are 218.500 de hectare de păduri virgine," a spus Doina Danciu, coordonator de campanii Greenpeace Romania, scrie Ziarul Finan

Une famille alsacienne qui m'a aide pendant ma traversee de l'Europe en auto-stop

Je suis à la recherche de cette famille pour le remercier. Des gens que je n’ai pas oubliés. Au moment d'un blocage total sur une bretelle d'autoroute, après Strasbourg, quand toute une journée aucune voiture ne s'arrêta pour me prendre. Grâce à eux j'ai pu arriver à Paris un dimanche soir, encaisser lundi ma bourse a la Fondation pour une entr'aide intellectuelle européenne, Boulevard Beaumarchais et, enfin, débarquer a Cerisy-la-Salle, après une semaine de voyage en auto-stop à travers l'Europe, en mai 1984. Le but été ma participation a un colloque dédie a George Orwell, auteur interdit dans les Pays des Mensonge Concertés. Je serais reconnaissant pour toute information qui va m'aider à les retrouvés. Dan Culcer

Despre Alexandru Culcer, tatăl meu, carele este în ceruri și în pământ

«Asistentul onorific, dr. Alex. Lenghel [Culcer], publică sistematic cercetări despre medicina protoistorică şi antică în Dacia şi asupra marilor epidemii în părțile noastre. Îndeosebi frumoasa sa lucrare, bine ilustrată, asupra epidemiei de ciumă în Cluj în 1738-39 merită să fie remarcată.» — scrie Valeriu Bologa, fondatorul Școlii de Istoria Medicinei din Cluj, într-o dare de seamă lungă publicată în excelenta și splendid ilustrata revistă «Boabe de grâu», an. III/6 (iunie)1930, p. 211. Mă bucură să găsesc această mențiune privitoare la activitatea tatălui meu, Alexandru Culcer (n. Lenghel), de istoriograf al medicinei, cu novatoare cercetări despre trepanațiile preistorice, făcute cu cuțite de obsidian, după care cei operați supraviețuiau adesea, și despre pandemii. În memoria mea de copil păstrez poveștile despre cercetările Tatei, om curios și inventiv, care îmi împărtășea ideile sale despre sensibilitatea plantelor carnivore, despre taina Șarpelui cu Plete, statuia găsită la Cons

Alain Soral, în trecere de la stânga spre dreapta. Comentarii eretice

Ascult câteva comentarii în actualitate difuzate pe blogul unui activist și gânditor politic radical : Alain Soral, în trecere de la stânga spre dreapta. Video Soral Comprendre l'Empire Folosește o perifrază foarte expresivă : « predatorii nomazi», cu referință la speculanții financiari de genul lui Soros, cei care sunt pe cale să falimenteze țări și să construiască imperiile Noii Ordini Americane (old Neue Ordnung teutonica!) Citesc azi «Les racines nazies de l'Union européenne» • http://www4fr.dr-rath- foundation.org/pdf-files/eu_ book_jul2010_fr.pdf   • http://www.scribd.com/doc/ 66429638/Les-Racines-Nazies- de-l-Union-Europeenne • http://www.mediafire.com/? yxirszccx0l50kf A se vedea și Annie Lacroix-Riz : "L'intégration européenne". Merită să cugetăm încă o dată la asemănările totalitarismelor, mai mult decât la deosebiri, în ciuda «nuanțelor» pe care un ideolog evreu, de genul lui Michael Saphir, ar fi vrut să le impună, pro domo sua . 

Oamenii curajosi și opiniile lor critice

Reproduc mai jos opinia critică a unui vechi cititor al ziarului Le Monde pe marginea tratării de către ziarul frânc a «poemului» scriitorului Gunter Grass. A se compara cu textul din ACUM , ziarul celor de pripas, care asmute iarăși pe tonul cunoscut al indignării dirijate, fără a avea curajul să citeze textul despre care e vorba. O voi face eu. Precizez că discuția pe marginea agresivității atomice a Israelului sau a Iranului nu se poate desfășura fără apel la puțină istorie. Deci poemul nu rezumă discuția și nici nu o închide. (d.c.) Monsieur le Médiateur je me permets de vous écrire pour commenter le traitement par le Monde  (Mardi 10/04/12, pages 7  et 16) du poème de Günter Grass. C'est peu dire que, comme vous l'écrivez après Grass,  l'Etat juif "menace la paix". Les journaux du monde entier depuis des années nous ont exposé en détails les "plans" israéliens de bombardement intensif et "préventif" de l'Iran par l'avi