Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din octombrie 23, 2022

Homosexualitata ca model social, falsă imagine « rasială » a populației europene în publicitate.

Le journaliste Claude Chollet a publié dans l'OJIM (Observatoire du journalisme; internet et média), une analyse de la publicité en France, qui souligne la présence systématique des personnes « non-blanches »; donc non européenne, dans ces spots.  Il y a un autre aspect qui me paraît digne d'attention, la présence régulière de la gesticulation homosexuelle, lesbienne de préférence. Pas seulement dans la pub, mais aussi dans des films récents. Par exemple Lupin , avec le comédien noir de peau Sy, et la série Chronique de Bridgerton , ou des nobles anglais deviennent par miracle noir de peau aussi. Totalement invraisemblable, pour ce dernier cas. Pendant qu'en France la consommation des drogues devienne acceptable, même recommandé, sous prétexte de traitement des angoisses et sous la forme de « drogues adoucies ». C'est une idéologie qui s'exprime ainsi. Les fabricants, les porteurs et les diffuseurs de cette idéologie utilisent un identifiant clair, le mot commun

Democraţia liberală demagogică îşi desăvîrşeşte opera

 « Doar Eminescu  simţise primejdia destrămării „comunităţii” romîneşti, a „lumii romîneşti”, prin „liberalism” şi „democraţie”. In lupta împotriva „scribilor” şi împotriva Jidanilor, ca agenţi ai disoluţiei sociale, Eminescu găseşte uneori accente „socratice”, şi propunerile sale de reformă socială şi politică se aseamănă celor enunţate de Platon în Republică : întoarcerea la tradiţie, la monarhia absolută, la o „regalitate ideală”. Dar procesul de  atomizare a clasei conducătoare şi de democratizare a formei de  gujvernămînt cu nefastul regim al partidelor politice îşi urmează cursul fatal. Reacţiunea ideologică o găsim însă mai mult  în literatură decît în filosofie. Filosofia e copleşită de influenţe  din afară şi contribue mai mult la grăbirea disoluţiei decît la oprirea ei. Filosofii romîni, întrucît putem vorbi de existenţa  lor, se încadrează în filosofia „europeană”, fără a simţi nevoia  de a-şi preciza punctul lor de vedere personal în „comunitatea romînească”, f