O lozincă exprimând solidaritatea cu victimele s-a impus de la sine în Franța și pe toate continentele, se pare. Rapid, efectul drmatiic atinge publicul complet dependent de marile surse monopolistice de «informații» care repetă în buclă același lucru. Printre ziariștii invitați pe platoul Canal Plus, în seara de joi 8 ianarie, unul spunea că de obicei face un soi de anchetă pentru a cunoaște reacția oamenilor la un subiect, ca apoi să facă în meseria lui, exact pe dos. Cum unanimitățile mi s-au părut mereu suspecte, procedes urmând sfatul lui Farrugia, fac exact pe dos și introduc aici opiniile diferite care nu vor ajunge niciodată să fie publicate în presa dominantă. Nu știu cine este Pasquin. Probabil un om de dreapta. Poate chiar creștin. E doar un exemplu. Iată ce scrie azi acesta pe Altermedia : Je ne suis pas Charlie ! Publié le janvier 8, 2015 | Par François Un billet de Pasquin dans l’Homme nouveau : « Je ne suis pas Charlie : la liberté d’expression et la liberté de la pre...
Un jurnal de scriitor și de redactor de revistă (Vatra, Târgu Mureș), combinat cu filele dosarului de urmărire informativă deschis de Securitate în 1972, cu pagini de corespondență din perioada 1972-1992.