Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie 23, 2008

Paul Goma despre cenzurarea operei lui Mihai Eminescu

Găsesc în Dialogul dintre Paul Goma și Flori Stănescu, recent publicat pe situl Paul Goma-Site Webistic,câteva interesante informații și accente polemice pe tema cenzurării operei eminesciene în epoca lui Ceaușescu și a receptării, dacă se mai poate folosi eufemismul, mai exact blamării și deformării acestei opere în așa zisul post-comunism, de către o intelighenție proastă și inconștientă, care confundă spiritul critic cu demolarea.
Ori demolarea este specifică acculturației violente pe care au practicat-o colonizatorii de toate soiurile, ajutați de intelighenția compradoră care se pune în slujba noilor colonizatori, universaliști și globaliști notorii, pentru care ideologia eminesciană a civilizației organice este principala țintă de atac.
Cităm paranteza polemică a lui Paul Goma.
Dan Culcer

O paranteză :
În “Raportul final…” capodoperă a cuplului Tismăneanu-Băsescu editată la Humanitas-BMW de cobilițarul poligraf Liiceanu, poate fi întâlnită în subdiviziunea a șaptea: „Antisemitismul” …

Dan Culcer. 10 noiembrie 2005. Scrisoare deschisă membrilor Consiliului Uniunii

Scrisoare deschisă membrilor Consiliului Uniunii scriitorilor din România întruniţi la 10 noiembrie 2005 la Bucureşti

Elancourt, 8 noiembrie 2005

Domnilor Consilieri,

În calitatea mea de membru al Asociaţiei scriitorilor din Tîrgu Mureş, de membru al uniunii noastre profesionale, şi în baza articolelor 1,2,4,7 ale Statutului USR, vă adresez acest mesaj public, într-o chestiune de maximă urgenţă şi de maximă gravitate: încercarea de reinstalare a post-cenzurii în presa culturală din România, după ce am constatat că, între 9 septembrie 2005 şi data acestei scrisori, Uniunea scriitorilor din România, prin reprezentantul său legal, preşedintele, nu răspunde nici mesajelor private, nici celor publice pe care eu sau alţi confraţi scriitori i le-au adresat. Iar cînd, totuşi, se exprimă în spaţiul public, intervenţiile unor membrii ai Comitetului director sunt autoritariste, evazive şi neargumentate.

Prin prezenta, contest cu fermitate decizia Comitetului director, despre conţinutul căreia am afl…

Lucia Daramus. Ce înseamnă să fii scriitor astăzi în România?

Reprroduc, cu acordul scriitoarei,aceste interviu care este un document important despre condiția socială a scriitorului român în epoca Restaurației violente. Sociologul di mine va găsi poate răgazul de a nota câteva comentarii.
D. C.


....îmi inventam lumile

Petre Flueraş: Ce înseamnă să fii scriitor astăzi în România, care sînt obstacolele şi satisfacţiile acestui statut?

Lucia Dărămuş: E mult, foarte mult de povestit aici. A fi scriitor astăzi în România înseamnă a muri de foame, a fi dispreţuit de ceilalţi, a ţi se spune că nu faci nimic. Scriitorii sînt percepuţi de ceilalţi ca nişte pierde vară. Cînd sînt întrebată cu ce mă ocup şi răspund că mă ocup cu scrisul, sînt privită cu suspiciune şi amuzament. Abia după ce-i „articulez”, din punct de vedere intelectual, sînt luată în serios. După ceilalţi, dacă nu produci nimic pentru a fi consumat, înseamnă că nu faci nimic. În societatea de astăzi, ca să fii luat în seamă, să „fii cineva”, ar trebui să funcţionezi ca vaca Zoiţa, să dai 60 …

Recensământul General al populației României. 1895

In cadrul unei studierii liberă de prejudecăți a unei părți importante a publicisticii lui Mihai Eminescu, cea referitoare la chestiunea izraelită, a carei analiză critică a fost mereu blocată vreme de o jumătate de secol, prin blocarea reeditării ei de către comuniști în perfectă cârdășie cu o parte a comunității evreiești interne și cu organizații zioniste extrateritoriale, principala direcție de atac trebuie să fie eliminarea straturilor groase de propagandă și recuperarea cât mai completă a contextului social, demografic și economic, fără de care practica anacronismului voit sau naiv nu va putea fi eliminată.

În acest sens trimitem cititorii spre paginile de documente adunate și analizate în parte de cercetătorul Răzvan Pârâianu, la adresa deja citată.
Rezultatele Recensământului General al populației României, rezultate definitive precedate de o introducere cu explicatii si date comparative de Leonida Colescu, tipărite de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1905, oferă …