Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

TURNUL DE FILDEȘ – Mircea Eliade, în Vremea, VIII, nr. 382, p. 3 Nu ştiu cine a fost marele român care a încetăţenit la noi formula „turnului de fildeş". În orice caz, formula aceasta ciruculă cu destulă sprinteneală de la cafenea la club şi de aici în literatura de succes. Probabil că e o formulă cu multe virtuţi retorice. „Ţara piere şi D-ta stai închis în turnul de fildeş!"; cam așa se strigă, probabil, în discuțiile înflăcărat purtate pentru salvarea Naţiunii. Turnul de fildeş suferă însă cu prilejul revoluţiilor care vin şi al revoluţiilor care se pregătesc. Turnul de fildeş reprezintă atitudinea „intelectualilor”, atitudine laşă, trădătoare a intereselor sociale sau patriotice, atitudine dramatică şi inutilă, ş.a.m.d.. Turnul de fildeş este marele obstacol al revolutei universale. Revoluţia nu poate începe din pricina „intelectualilor” care stau în turn şi creiază diversiuni „spirituale”. Şi alte câteva cuvinte bine simţite. Mărturisesc foarte sincer că nu înţeleg ce...

Daniel Cristea-Enache întreabă .  - La începutul lui noiembrie 2012, aţi ţinut la IICCMER o conferinţă intitulată, expresiv, "HoloGulag: istorie, memorie şi mit în martirologia competitivă". Pentru omul de bună credinţă, dar mai puţin avizat, cum facem să se vadă mai bine indecenţa "martirologiei competitive" şi consecinţele ei în spaţiul public postcomunist? Michael Shafir răspunde : « - Cred că avem de a face cu o complexitate de factori acţionând rareori în termeni de cauză-efect. Mai degrabă am putea vorbi de cauze şi de efecte. De efecte care creează defecte. Atât cauzele cât şi efectele prezintă aspecte paradoxale, datorită cărora devine extrem de dificil să discerni ce a produs (şi produce) ce, când şi cum. Să luăm un exemplu: în acelaşi timp în care sub comunism aveau loc evenimentele odioase pe care le cunoaştem, se aşternea şi o tăcere cvasitotală asupra Holocaustului. De ce? Pentru că, din punct de vedere ideologic, Holocaustul însuşi contrazicea v...

Ilie Bădescu despre profesorul, istoricul Florin Constantiniu : « A vorbit cu o putere înţelegătoare şi cu aceeaşi năzuinţă învăţătorească despre marile conflicte ale vremurilor noastre, cum este şi aceea dintre civilizaţia islamică şi ofensiva globalistă, sugerând că această   ofensivă   atinge toate cele şapte sau opt civilizaţii şi, îndrumându-ne să re-examinăm dosarul identitar la acest start de mileniu, începând cu oricare dintre civilizaţiile actuale ale planetei.   „În plan local, oamenii se definesc prin etnie”,  ne spune istoricul , „iar în plan internaţional prin civilizaţii. Civilizaţia islamică,  sublinia istoricul , a secretat anticorpi foarte agresivi, e drept, în lupta cu ofensiva globalizării pentru a-şi apăra identitatea” . Marele istoric se întâlneşte pe un versant neaşteptat cu un alt mare teoretician al conflictului civilizaţiilor, S. Huntington, doar că în viziunea Academicianului Florin Constantiniu, în conflict sunt nu civilizaţiile u...

Te uită cum ninge decembre… Spre geamuri, iubito, priveşte - Mai spune s-aducă jăratec Şi focul s-aud cum trosneşte. Şi mînă fotoliul spre sobă, La horn să ascult vijelia, Sau zilele mele – totuna - Aş vrea să le-nvăţ simfonia. Mai spune s-aducă şi ceaiul, Şi vino şi tu mai aproape, - Citeşte-mi ceva de la poluri, Şi ningă… zăpada ne-ngroape. Ce cald e aicea la tine, Şi toate din casă mi-s sfinte, - Te  u ită cum ninge decembre… Nu rîde… citeşte nainte. E ziuă şi ce întuneric… Mai spune s-aducă şi lampa - Te uită, zăpada-i cît gardul, Şi-a prins promoroacă şi clampa. Eu nu mă mai duc azi acasă… Potop e-napoi şi nainte, Te uită cum ninge … Nu rîde… citeşte nainte.

Balada Sfantului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu Balada martiriului lui Brâncoveanu și a coconilor săi   Am pus aici această legătiură spre o baladă pe care am ascultat-o prima dată, azi, 9 iulie 2013. Mărtursesc public că am plâns. Să fie bătrânețea sau gândul la cei trei copii ai mei, duși cu mine spre lumea mare? Nu știu. Sau este doar frumusețea fără hotar al acestui cîntec fără timp. Dan Culcer P.S. Dară comentariile sunt cutremurătoare, fiindcă sunt căutări în prezent ale sensului acestei credințe tari. Sensul există dar nu dăm de el. «Atunci ca si acum plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei nu spun, nu fac nimic cand Romania sau romani de buna credinta sunt batjocoriti! Iar politicienii nostri ne vand ca niste sclavi din propria noastra voie pentru ca noi ii votam DEMOCRATIC ! Ce a construit MARELE BRANCOVEANU distrug acestia!» «Dacă mai plâng și acum este că suntem doar umbre ale Sfinților Brâncoveni și ale Sfinților închisorilor, Sfinți care nu sunt c...