APA TRECE, PIETRELE RĂMÂN a fost titlul unei rubrici pe care am susținut-o aproape un an la Vatra . Până când am provocat, din naivitate, un soi de coaliție internă în redacție, în urma căreia mi s-a interzis să semnez două texte în același număr. Dacă ar fi fost doar o chestiune de echilbru, puteam menține rubrica sub pseudonim, doar cu era vorba de critică literară. Nimeni nu a discutat despre conținutul rubricii, ceea ce dovdește că era vorba de o pedeapsă pentru opoziția mea la numirea unui coleg și prieten într-o funcție pe care nu o stăpânea (cea de secretar de redacție). Opoziția mea a fost luată totuși în seamă, devreme ce funcția ce i s-a încredințat lui Mihai Sin echivala cu cea de redactor-șef adjunct. Iată ce scriam la un moment dat : « Există o conştiinţă a istoriei, o conştiinţă istorică dar există şi conştiinţa istoricului, fără de care istoriografia nu s-ar deosebi cu nimic de grafia partizană a cronicarilor îndatoraţi uneia sau alteia dintre partidele boiereşti ...
Un jurnal de scriitor și de redactor de revistă (Vatra, Târgu Mureș), combinat cu filele dosarului de urmărire informativă deschis de Securitate în 1972, cu pagini de corespondență din perioada 1972-1992.