Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

Traian Ungureanu Au carte, n-ai parte! 7 octombrie 2019, 07:58 https://adevarul.ro/news/societate/au-carte-n-ai-parte-1_5d9ac49e892c0bb0c654f84d/index.html [...] «Scrisoarea în care Liiceanu îşi explică demisia din Grupul pentru Dialog Social prefaţează impecabil Istoria relei creşteri şi neîncetatei descreşteri a gîndirii publice la români - sinteza ce va rămâne nescrisă, pentru că nici o minte omenească nu-i poate absorbi bibliografia. Miza e prea mare. » «Scrisoarea lui Liiceanu a fost deja ofilită şi arhivată de destinatar. Liiceanu a expus noul naufragiu al intelectualului român de profesie. Eşecul repetat al acestei posturi dificile care a produs o mulţime de excepţii strălucite şi o regulă de fier ce le vine de hac. Totul a început în ultima zi a neuitatului şi de mult abandonatului 1989. Atunci, cîţiva oameni de carte au format Grupul pentru Dialog Social, angajîndu-se să ajute la eliberarea de obişnuinţele mentale ale lumii din care România tocmai ieşise, după 40

« Oare de ce toți comuniștii recurg la etichetele „fasciști”, „naziști” sau „legionari” când nu sunt în stare să argumenteze ceva?» zicea un comentator pe nume Florin 5.10.2019 la ora 2:05 am pe situl G4MEDIA Dreptacii autentici sau simulanții fac la fel. În numele cărei istorii își scrie denunțul său Nicolae Manolescu, a tatălui sau a fiului? Dacă nu cumva, act de prietenie neașteptată, Nicolae Manolescu vrea să mă ferească să cad în prăpastie. În ce prăpastie? A «antisemitismului», desigur, din care el a ieșit pentru a-i face plăcere lui Michael Shafir, pe când acesta își exercita încă meseria de paznic în Panopticonul lui Jeremy Bentham, versiunea localizată în colonia penitenciară, România. În ultimul număr al revistei România literară , 51-52, 2023, Nicolae Manolescu deformează  sensul articolului meu din Vatra, intitulat  Sociograme. Succesul literar sau trocurile intracomunitare , citând «indignat» câteva fragmente.

« Iată pentru ce, cu toată ostilitatea din trecut a sămănătorismului şi a poporanismului, fenomene culturale importante, cu întâmplătoare incidenţe literare, — şi cu toată campania de azi de „purificare morală“ a Noului Sămănător, prin nimic îndreptăţită, — literatura română îşi urmează dezvoltarea normală sub regimul, singurul sub care se poate dezvolta orice literatură, al eliberării con-ceptului estetic din captivitatea altor concepte şi al libertăţii de creaţie. Scopul artei este producerea emoţiei estetice; oricare altul, cât de nobil, e principial dăunător. Emoţia estetică fiind impersonală prin însăşi natura ei, orice operă de artă e morală — iată linia de demarcaţie trasă la noi de mult de Maiorescu, pe care n-o poate nimici nici o campanie de „purificare“ morală, chiar dacă ar avea în serviciul ei braţul secular al statului român reprezentat prin tot ce e oficialitate: Academia, Ministerul Educaţiei naţionale, cenzura, Justiţia civilă sau militară, prigoana în toate forurile d

Noi vrem pământ de George Coșbuc [George_Cosbuc ] 2005-06-24  |     |  Înscris în bibliotecă de Erika Eugenia Keller Flămând și gol, făr-adăpost, Mi-ai pus pe umeri cât ai vrut, Și m-ai scuipat și m-ai bătut Și câine eu ți-am fost! Ciocoi pribeag ,adus de vânt, De ai cu iadul legământ, Să-ți fim toți câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri , răbdăm nevoi Și ham de cai și jug de boi: Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o vezi la noi la noi tu ne-o apuci, Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni le ceri. Înjuri ce-avem, noi drag și sfânt; Nici milă n-ai, nici crezământ! Flămânzi copiii-n drum ne mor Și ne sfârșim de mila lor- Dar toate le-am trăi ușor De-ar fi pământ! De-avem un cimitir în sat Ni-l faceți lan, noi boi în jug, Și-n urma lacomului plug, Ies oase și-i păcat! Sunt oase dintr-al nostru os: Dar ce vă pasă! Voi ne-ați scos Din case goi, în ger și-n vânt, Ne-ați scos și morții din mormânt;- O, pentru morți și-al lor prinos Noi vrem păm

  Cititor Anonim.  « Acest comentariu subliniaza perceptia limitata a martorilor oculari, ca si nevoia de a-i asculta pe toti cei care au ceva de spus, mai ales acum, cand au mai ramas doar putini in viata cu memoria intacta. Am aflat mai multe informații obiective de la cei considerati antisemiti decat de la unii evrei holocaustologi, care, in exces de zel, trec sub tacere informații care nu le convin. Spun unii evrei, caci informațiile despre ajutorul pe care guvernul roman l-a acordat evreilor ce fugeau spre Palestina pe care le-am aflat de la Ion Coja, au fost mult mai pe larg descrise in cartea Escaping the Holocaust de Dalia Ofer, care a cercetat arhivele Mossad-ului printre altele. Dl. Oisteanu dă  dovada de o rara onestitate când afirma ca de fapt Antonescu a anulat decretul de a purta steaua galbena. Este adevarat. Dar sunt multe alte adevăruri încă nespuse de către evreii holocaustologi, ori daca sunt spuse cu jumate de gura, sunt interpretate in mod deformat

Marian Popa despre Norman Manea  «Dincolo de ocean, în Germania, în Franța, se va prezenta și va fi prezentat după caz, ca evreu, victima nazismului și a fascismului românesc, ca român cu trecut anti-ceaușist și anti-naționalist, consecventă va fi însă postură sa de militant energic și sarcastic contra naționalismului român, refuzat principial și în amănunte. » Istoria literaturii române de azi pe mâine . p. 823