Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Ce am făcut la 9 martie 2007? Prezentam opera lui Miron Kiropol cu ocazia unei seri de Poezie romaneasca la ICR Paris       Vineri, 9 martie, de la orele 19.30, are loc la sediul Institutului Cultural din Paris o "intalnire" intre poezia romaneasca si cea bulgara, prin intermediul a doi poeti apartinand celor doua culturi. Este vorba despre romanul Miron Kiropol, care locuieste la Paris si scrie in romana si franceza, si poeta de origine bulgara Tzveta Sofronieva (foto), care traieste la Berlin si scrie in bulgara si germana. Cei doi isi vor citi poemele si vor discuta despre rolul poeziei in lumea contemporana. Vor mai fi prezenti si alti oameni de litere, cum ar fi Dan Culcer, eseist si critic literar de limba romana si franceza, Marie Vrinat-Nikolov, traducatoare din limba bulgara si maestru de conferinte la INALCO, Jean Portante, poet, jurnalist si traducator din Luxemburg, Kiril Kadiyski, poet si director al Centrului Cultural Bulgar din Pa...

Cum se bat între ei răspopiții și nerăspopiții.  Sub aparen ț a unei recenzii la cartea lui Ion Iano ș i Interna ț ionala mea. Cronica unei vie ț i , Polirom, 2012, comentatorul întârzie exagerat asupra modului în care fostul activist superior de partid s-ar fi ocupat de persoana lui Tism ă neanu ș i a amicului s ă u statornic, Mircea Mih ă ie ș . Evident, cartea lui Ion Iano ș i nu este un r ă spuns la atacurile celor pomeni ț i, ci o autobiografie roman ț at ă . Totu ș i extrag din textul lui Vl. Tism ă neanu câteva fraze care oglindesc sensibilitatea acestuia la adev ă r, pe care îl combate de câte ori poate.  I se repro ș eaz ă deci lui [Ion Iano ș i] c ă «are cuvinte calde pentru Pavel Ț ugui, fostul s ă u ș ef de la Sec ț ia Cultur ă a CC al PMR. Un personaj despre care psihologul Liviu Damian îmi povestea c ă , prin 1958, se referea la Editura Politic ă drept «editura sinagogic ă ». Pavel Ț ugui nu a fost un comunist benign, cum îi place lui s ă se prezinte...

Muzeul de Artă din Constanţa. ipoteza lui Alexandru Culcer despre Șarpele Glykon. Stiri Cultură-Educaţie : De la plajă la muzeu. Care este atracţia verii la Muzeul de Istorie | Ziarul Cuget Liber de Constanta Onlin e «Şarpele Glykon, din nou în „lumina reflectoarelor” Împreună cu ghizii muzeului, curioşii au pătruns în lumea istoriei şi au urmărit cu atenţie indiciile şi explicaţiile arheologilor. Ca de fiecare dată, vedeta locaţiei a fost Şarpele Glykon, o statuie unică pe plan mondial. Cei prezenţi au aflat că descoperirea şarpelui datează încă din primăvara anului 1962, când în Constanţa a fost dezgropat un tezaur antic compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinităţi greceşti, printre care şi statuia şarpelui Glykon. Şarpele este unica statuie de cult a acestei divinităţi cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman iar dimensiunile şi măiestria cu care a fost realizată sunt impresionante. Afirmaţia că statuia se identifică ca fiind dedicată cultului zeulu...