Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din martie 10, 2013
Ce am făcut la 9 martie 2007? Prezentam opera lui Miron Kiropol cu ocazia unei seri de Poezie romaneasca la ICR Paris Vineri, 9 martie, de la orele 19.30, are loc la sediul Institutului Cultural din Paris o "intalnire" intre poezia romaneasca si cea bulgara, prin intermediul a doi poeti apartinand celor doua culturi.


Este vorba despre romanul Miron Kiropol, care locuieste la Paris si scrie in romana si franceza, si poeta de origine bulgara Tzveta Sofronieva (foto), care traieste la Berlin si scrie in bulgara si germana. Cei doi isi vor citi poemele si vor discuta despre rolul poeziei in lumea contemporana.



Vor mai fi prezenti si alti oameni de litere, cum ar fi Dan Culcer, eseist si critic literar de limba romana si franceza, Marie Vrinat-Nikolov, traducatoare din limba bulgara si maestru de conferinte la INALCO, Jean Portante, poet, jurnalist si traducator din Luxemburg, Kiril Kadiyski, poet si director al Centrului Cultural Bulgar din Paris si Magda Carneci, poeta si directo…
Cum se bat între ei răspopiții și nerăspopiții.  Sub aparența unei recenzii la cartea lui Ion Ianoși Internaționala mea. Cronica unei vieți, Polirom, 2012, comentatorul întârzie exagerat asupra modului în care fostul activist superior de partid s-ar fi ocupat de persoana lui Tismăneanu și a amicului său statornic, Mircea Mihăieș. Evident, cartea lui Ion Ianoși nu este un răspuns la atacurile celor pomeniți, ci o autobiografie romanțată. Totuși extrag din textul lui Vl. Tismăneanu câteva fraze care oglindesc sensibilitatea acestuia la adevăr, pe care îl combate de câte ori poate.  I se reproșează deci lui [Ion Ianoși] că «are cuvinte calde pentru Pavel Țugui, fostul său șef de la Secția Cultură a CC al PMR. Un personaj despre care psihologul Liviu Damian îmi povestea că, prin 1958, se referea la Editura Politică drept «editura sinagogică». Pavel Țugui nu a fost un comunist benign, cum îi place lui să se prezinte în memoriile sale și cum îl caracterizează, direct ori prin omisiuni, Ion …
Muzeul de Artă din Constanţa. ipoteza lui Alexandru Culcer despre Șarpele Glykon.
Stiri Cultură-Educaţie : De la plajă la muzeu. Care este atracţia verii la Muzeul de Istorie | Ziarul Cuget Liber de Constanta Online

«Şarpele Glykon, din nou în „lumina reflectoarelor”
Împreună cu ghizii muzeului, curioşii au pătruns în lumea istoriei şi au urmărit cu atenţie indiciile şi explicaţiile arheologilor. Ca de fiecare dată, vedeta locaţiei a fost Şarpele Glykon, o statuie unică pe plan mondial.
Cei prezenţi au aflat că descoperirea şarpelui datează încă din primăvara anului 1962, când în Constanţa a fost dezgropat un tezaur antic compus din 24 de piese lucrate în marmură, reprezentând divinităţi greceşti, printre care şi statuia şarpelui Glykon.
Şarpele este unica statuie de cult a acestei divinităţi cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman iar dimensiunile şi măiestria cu care a fost realizată sunt impresionante.
Afirmaţia că statuia se identifică ca fiind dedicată cultului zeului Glykon a…