Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

 Ar trebui să fim mai atenți la folosirea expresiilor pe care ni le impun alții. De pildă de unde a apărut expresia «comunitatea LGBT»? Nu există nici o comunitate de acest fel. Manifestațiile stradale organizate în Statele Unite, apoi în alte țări, în zone urbane, nu indică existența unei comunități ci aceea a unei manipulări de masă. Minoritarii care se află în spatele acestui discurs ideologic pot fi ușor identificați. Sunt unii dintre aceia care au avut mereu statut de minoritari , o comunitate de migranți fără țară, de indivizi traumatizați, de fără nume, cu o identitate subsecventă de natură religioasă, care se prezintă sub diverse etichete și măști. Minoritari care au recurs adesea la o masă de manevră destabilizatoare, pe care o recrutează pe unde pot, dintre alți minoritari. Contestatari? Nu, doar pescuitori în ape tulburi. Unii dintre ei  au lansat la finele secolului al XIX-lea proiectul unei țări. Un program social și politic colectiv, care contrazice o tradiție milenară,

Fabula Toporul şi pădurea de Grigore Alexandrescu                         Minuni în vremea noastră nu văz a se mai face,                         Dar că vorbea odată lemne şi dobitoace                         Nu rămâne-ndoială; pentru că de n-ar fi,                         Nici nu s-ar povesti.                         Şi caii lui Ahil, care proorocea,                         Negreşit că au fost, de vreme ce-l trăgea.                         Întâmplarea ce ştiu şi voi s-o povestesc                         Mi-a spus-o un bătrân pe care îl cinstesc                         Şi care îmi zicea                         Că şi el o ştia                         De la strămoşii lui,                         Care strămoşi ai lui zicea şi ei c-o ştiu                         De la un alt strămoş, ce nu mai este viu                         Şi p-ai cărui strămoşi, zău, nu poci să vi-i spui.                         Într-o pădure veche, în ce loc nu ne pasă,                         U

Maria Diana Popescu este o foarte activă ziaristă care trăiește în Germania șio colaborează la două reviste dintre care una cred că nu are decât o versiune online, Art@mis. Am remarcat tonul dinamic și analizele adesea pertinente din textele sale și am preluat și difuzat unele care mi s-au părut interesante, bine scrise. Textul din care citez câteva fragmente se intitulează „Trebuia înlăturat pentru că gândea românește!” (reprodus de mine după situl lui Ion Coja) și pare să fie o adevărată apologie a personalității și acțiunii lui Nicolae Ceaușescu. Este vorba oare de o apologia unui dictator sau de o descriere lucidă chiar dacă schematică a două etape istorice? « Indiferent ce a fost şi cum a fost, preşedintele Republicii Socialiste România (pentru cei mai tineri, aşa era denumirea oficială a ţării noastre, în 1989), Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, erau oameni de stat şi au fost eliminaţi în stil mafiot, prin împuşcare cu rafale de Kalaşnikov, în marea Sărbăt

În atenția Alinei Mungiu-Pippidi. Pe marginea  articolului Alina Mungiu-Pippidi: “Vă mai bateți multe cuie în talpă, români deștepți ce sunteți?” «Plouă cu invitații la discutarea „situației explozive” din România. Departamentul de stat. Institutul Cultural al Diplomației din Berlin. Unii din Londra care se preocupă de viitoarea președinție a UE din care ei tocmai ies – nu că i-ar preocupa realmente, dar aoleo!, ajunge la români, ai căror diplomați sunt inepți, ai căror liderii sunt hoți (au furat lacuri, hoteluri, case, alegeri, etc), mai au și țigani (care nu stau acasă la ei) și așa mai departe.» Dacă tot discutăm despre finanțări externe, scrieți-ne dacă Soros a finanțat după 1990 manifestații de piață sau de stradă în România sau Ucraina, de pildă. Și cu ce scop? Colegiale salutări ziaristice.

Care sunt interesele naționale? O listă simplă, expusă într-un interviu, de profesorul univ. Corvin Lupu, conține de fapt singurele criterii esențiale din programul de redresare a României. Conducătorii României ar trebui să fie selectați de popor, de electori în baza unor proiecte de țară care să le conțină. Cu precizarea că va trebui să li se ceară acestor conducători să convingă nu prin simpla recitare a acestor criterii ci prin prezentarea metodelor, legilor și resurselor cu ajutorul cărora aceste principii vor fi transformate în realitate.   « Când spun interese naționale de termen lung și foarte lung, mă refer la asigurarea teritoriului național, menținerea majoritară a etniei române, respectiv menținerea României ca țară a românilor (așa cum a fost ea constituită la 1859 și, mai ales, la 1918 și recunoscută internațional), apărarea resurselor naturale pentru a fi menținute și exploatate numai în interesul românilor, stoparea exodului populației țării de etnie română, apărar