Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

 O definiție. «La urma urmei, ce-i un informator? Un securist care face muncă voluntară, adică neremunerată. » Am găsit această definiție în cartea lui C. Turturică, Nu ești obligat să mori tâmpit, Editura Eminescu, 2000. ISBN 973-22+0599-7 Am adăugat, pentru claritate, cuvântul neremunerată. Chiar dacă știm din studierea dosarelor de rețea că unii informatori erau plătiți, precum reiese din dosarul ei de rețea, de exemplu, Mara Nicoară, poetă și informatoare plină de zel.  Ofițerii de Securitate practicau o multiplă manipulare recrutând turnătorii/informatorii de care aveau nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, pentru care ei primeau salarii. Recrutau prin intimidare, prin șantaj, prin utilizarea ranchiunelor și invidiei, prin excitarea sentimentelor patriotice, prin toate patru metodele combinate, de fapt realizând economii statului, care ar fi trebuit să întrețină salariați mai numeroși pentru a menține sub control «masele populare».

Mai bine tărziu,  decât niciodată. Nu mai am data răspunsului, dar nu este 2022 ci probabil 2004  Kántor Lajos   Kintrõl és bentrõl http://archivum.erdelyiriport.ro/mod.php?mod=userpage&page_id=99 A nemzetépítés fogalmához (mostanában legalábbis) nemigen szokás hozzákapcsolni a magyar–román, magyar–szlovák vagy a magyar–szerb viszonyt; a nemzetstratégia (amelyet Tamás Pál a maga budapesti, magyarországi közegében nem igazán jó csengésûnek érzékel) már inkább elviselni látszik – úgy is, mint kommunikációs stratégia – ezt a szeretem vagy nemszeretem, ám félre nem tehetõ kapcsolatrendszert. Tamás „stratégiamorzsái” (Erdélyi Riport, 2004. jan. 29.) mindenesetre évszázados adósságokra figyelmeztetnek, bennem személyesen pedig évtizedes emlékeket idéznek fel, elsõsorban az 1989 decemberét megelõzõ erdélyi elõéletünkbõl. Azzal is, hogy a szerzõ rákérdez az egykori (erdélyi) szászok magyarságképére; hiszen hajdani korunkos szerkesztõtársam, Ritoók János – aki Miess G. János n...

Un ecumenism islamofob de-o vară (pe marginea unei cărți traduse la editura Nemira) . Sub acest titlu vag, Vladimir Agrigoroaei   comentează în 2015, o carte tradusă în 2015 la Nemira. Ce mă face pe mine, Dan Culcer,  să comentez textul agrigoresc din Contributiors? Doar un detaliu. Traducând cartea lui Philippe Nemo, Regresiunea intelectuală a Franței, pentru Editura LIMES din Cluj, a m aflat de existența cărții și autorului Sylvain Gouguenheim, cel care publicat în Franța (martie 2008) o carte intitulată Aristote au Mont Saint Michel. Scandalul provocat de o stângă islamofilă a fost absurd, scoțând cartea din domeniul științei și aruncând-o pe taraba conflictelor politice. Philippe Nemo descrie astfel situația : «Aceleași atitudini sunt predominante, de asemenea, în mediul academic (acest lucru nu are nicio legătură, bineînțeles, cu faptul că nivelul intelectual al universității s a prăbușit în mai multe domenii, având în vedere masificarea universităților...

 Pun în cutii de carton, recuperate de la farmacia din vecini, fragmente supraviețuitoare din chinuita mea bibliotecă. Pregătesc o expediție grație bunăvoinței lui Valentin Orga, directorul Bibliotecii Universitare Centrale din Cluj. Dacă nu va fi ultimul transport spre Cluj, în cadrul donației mele, va fi cu siguranță antepenultimul. Ultimul se va face post mortem. Înainte de a-l depune în cutie, iau în mână volumul lui Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, editat la Cartea românească, 1985. Parcurg paginile în care apar ecourile stinse ale polemicii dintre sincroniști și protocroniști. Una dintre cele mai stupide controverse ale culturii române. O cultură care ar fi trebuit să se bucure de câștigurile intelectuale ale ambelor ideologii, fără nici o discriminare. Mă mai interesează segmentul intitulat În căutarea lui Eminescu. Paginile de la  291 la 331 cuprind și un comentariu la cartea lui Ilie Bădescu, Sincronism european și cultura critică românească , 1984, tratată atu...

Am descoperit cu mare întârziere această excelentă cronică a filmului Stejarul de Lucian Pintilie. O reproduc și precizez sursa, situl Piața Universității a lui Ioan Roșca. Privind filmul la scurtă vreme după premiere, am trăit aceeași stânjeneală față de această pseudo-capodoperă, lăudată de toți conformiștii. Lucian Pintilie nu este un artist care să fi înțeles cu adevărat ceea ce se întâmpla în România «comunistă»,  pe vremea în care a locuit în ea. Cum am aflat zilele astea (aprilie 2022), grație cercetărilor lui Ioan Roșca, isprăvile realist-socialiste ale tânărului Lucian Pintilie erau deja consemnate în Scânteia Tineretului, cu o baladă dedicată lui Vasile Roaită, tipărită alături de pseudo-reportajul festivist dela  Rafinăria 3 Teleajen, semnat de Radu Cosașu. Sigur, ambii aveau tot dreptul să schimbe macazul, mai devreme sau mai târziu, ceea ce, măcar aparent, au și făcut. Iar eu, unul dintre aceia care am fost cuprinși de entuziasm după Reconstituirea , am fost u...

Dan Culcer. La vremea consecințelor Intrarea precipitată în UE a Ucrainei, poate fi sursa unui nou război mondial. Sub amenințarea unui alianțe militare care se declară de apărare, dar nu face decât să agreseze de 30 de ani toată lumea, agresorul actual (Rusia) a fost în tot acest timp agresat, cu alte mijloace decât cele direct militare. Tot așa cum au fost agresate, cu mijloace nemilitare, tehnologice, economice și financiare, toate statele Europei de Est după 1990, inclusiv România. A uita cauzele induce incapacitatea de a prevedea consecințele. Acum suntem la vremea consecințelor. Şeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Uniunii Europene ca ţara sa să fie primită în UE printr-o procedură specială. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a anunţat luni că va avea loc o dezbatere privind o viitoare aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, transmite Reuters. Un ONG foarte activ pe diverse teme, din care unele cât se poate de actuale, cere același lucru. Opinia ...

Nu sunt un adept al lui Viktor ORBAN. Am rezerve față de politica FIDESZ cu imixtiuni mai multe sau mai puțin subtile ale Ungariei în problemele Ardealului și deci ale României. Elogiul dublei cetățenii româno-ungare nu mă convinge că beneficiarii pot gestiona corect loialitatea. Cercetez cu luciditate și curiozitate activitatea sutelor de asociații «culturale » maghiare din Ardeal, ca și activitatea Institutului pentru studierea minorităților din Cluj. Pentru mine, nu pentru SRI. Spre deosebire de naivii entuziaști români ardeleni «monogloți », vorbesc maghiara, cunosc istoria și știu interpreta sensurile și scopurile politicii de restitutio in integrum a proprietăților foștilor magnați maghiari din Ardeal. Dar, ca oricine să poată citi mesajul autentic, iată un fragment din discursul lui Victor Orban la recentul congres al Fidesz (duminică), la care a fost reales preşedinte al partidului. (Traducerea nu-mi aparține, circulă pe Internet. Nu am verificat corectitudinea ei strictă, nu a...