Treceți la conținutul principal

E. Lovinescu. Scopul artei este producerea emoției estetice

« Iată pentru ce, cu toată ostilitatea din trecut a sămănătorismului şi a poporanismului,
fenomene culturale importante, cu întâmplătoare incidenţe literare, — şi cu toată campania
de azi de „purificare morală“ a Noului Sămănător, prin nimic îndreptăţită, — literatura
română îşi urmează dezvoltarea normală sub regimul, singurul sub care se poate dezvolta
orice literatură, al eliberării con-ceptului estetic din captivitatea altor concepte şi al libertăţii
de creaţie. Scopul artei este producerea emoţiei estetice; oricare altul, cât de nobil, e
principial dăunător. Emoţia estetică fiind impersonală prin însăşi natura ei, orice operă de
artă e morală — iată linia de demarcaţie trasă la noi de mult de Maiorescu, pe care n-o poate
nimici nici o campanie de „purificare“ morală, chiar dacă ar avea în serviciul ei braţul secular
al statului român reprezentat prin tot ce e oficialitate: Academia, Ministerul Educaţiei
naţionale, cenzura, Justiţia civilă sau militară, prigoana în toate forurile discuţiilor publice,
fără să mai vorbim de aţâţările la exterminare ale presei politice. Căci în faţa acestei
dezlănţuiri de forţe materiale stă îngerul gol al Adevărului, aşa că şi în această luptă aparent
inegală, ca în toate luptele, la fel „biruit-au gândul“ — cum spune cronicarul şi cum se putea
citi şi în inscripţia frontispiciului bibliotecii lui Maiorescu. Evenimentele de azi sunt numai o
vijelie, pe care, dacă această Istorie ar fi apărut peste un an, nici n-ar fi pomenit-o, după cum
o va suprima din ediţiile ei»

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...

Teoria calului mort.

Este o metaforă satirică care reflectă modul în care unii oameni, instituții sau națiuni se confruntă cu probleme evidente care sunt imposibil de rezolvat, dar în loc să accepte realitatea, se agață și încearcă să le justifice.  Ideea centrală este clară: dacă descoperi că (virgulă) călărești pe un cal mort, cel mai înțelept lucru de făcut este să cobori și să-l "abandonezi".  Cu toate acestea, în practică, se întâmplă adesea opusul.  În loc de a abandona calul mort, se iau măsuri precum:   • Se cumpără o șa nouă pentru cal.  • Se îmbunătățește dieta calului, chiar dacă este mort.  • Schimbarea călărețului în loc să abordeze problema reală.  • Se concediază managerul de cai și se angajează pe același post altul nou, așteptând un rezultat diferit.  • Se organizează întâlniri pentru a discuta cum să creșteți viteza calului mort.  • Se crează comitete sau echipe de lucr...