Cititor Anonim. « Acest comentariu subliniaza perceptia limitata a martorilor oculari, ca si nevoia de a-i asculta pe toti cei care au ceva de spus, mai ales acum, cand au mai ramas doar putini in viata cu memoria intacta. Am aflat mai multe informații obiective de la cei considerati antisemiti decat de la unii evrei holocaustologi, care, in exces de zel, trec sub tacere informații care nu le convin. Spun unii evrei, caci informațiile despre ajutorul pe care guvernul roman l-a acordat evreilor ce fugeau spre Palestina pe care le-am aflat de la Ion Coja, au fost mult mai pe larg descrise in cartea Escaping the Holocaust de Dalia Ofer, care a cercetat arhivele Mossad-ului printre altele. Dl. Oisteanu dă dovada de o rara onestitate când afirma ca de fapt Antonescu a anulat decretul de a purta steaua galbena. Este adevarat. Dar sunt multe alte adevăruri încă nespuse de către evreii holocaustologi, ori daca sunt spuse cu jumate de gura, sunt interpretate in mod deformat si tendențios. De ce pun sarcina, foarte grea de altfel, de a spune adevărul in spinarea evreilor? Pentru ca prin agresivitatea lor, liderii evreilor si a turnătorilor lor au îndepărtat de acest subiect orice istoric serios. Nimeni nu dorește sa isi puna in pericol cariera relevând adevăruri pentru care poate fi acuzat de antisemitism. Au rămas sa se ocupe de subiect in special fripturisti, care știu bine linia pe care trebuie sa o adopte pentru a primi burse si subvenții. Problema pe care, poate fara sa vrea, o ridica Dl Oișteanu este cea a responsabilității individuale, a abuzului in serviciul functiunii, a indisciplinei si a crimei de război atat la nivel individual cat si a responsibilitatii guvernamentale si in final la acea a unui intreg popor. Nu reiese clar ce informații atat de prețioase au fost transmise Domnului Pintilie, si cat sunt de adevarate. Trebuie reamintit insa ca o marturie corecta conține adevărul, TOT adevărul si NIMIC in afara adevărului. Din nefericire, nici o marturie in legătură cu Holocaustul din România nu îndeplinește toate cele 3 condiții. Este in natura umana ca acuzatorul sa fie părtinitor. De aceea, un principiu fundamental al justiției reale "ascultarea celeilalte părți". »
«Celalalt principiu fundamental al justiției este ca acuzatorul trebuie sa dovedească vinovăția acuzatului. Cu alte cuvinte, acuzatul nu are obligația să dovedească că este nevinovat, dar are dreptul să conteste acuzația ce i se aduce. Acuzațiile de antisemitism si de negare a Holocaustului aduse celor ce iau apărarea celor acuzați si care nu se pot apăra pentru ca sunt morți, înseamnă nu numai o încălcare a libertății de expresie dar reflecta o pervertire de tip stalinist a justiției, un atac vicios la dreptul fundamental la apărare al celui acuzat. Liderii de opinie ai evreilor sunt in parte responsabili de acest simulacru de justiție, cealaltă parte fiind românii ignoranți si fără șira spinării din conducere, si este responsabilitatea lor să restabilească adevărul.»
https://revista22.ro/cultura/in-memoriam-lucian-pintilie-si-chestiunea-evreiasc
Ce scrie Andrei Oișteanu : «Printr-un ordin din 12 iulie 1941, „Conducătorul Statului“ Ion Antonescu
decidea ca evreii de pe teritoriul României să poarte un stigmat etnic
de culoare galbenă. Ulterior, în urma presiunilor făcute de preşedintele
comunităţii evreieşti, Wilhelm Filderman, legea a fost retrasă în mod
formal. Dar mulţi prefecţi de judeţe i-au menţinut prevederile în
vigoare până la sfârşitul lunii august 1944.»
Extras din In Memoriam: Lucian Pintilie şi „chestiunea evreiască“ de Andrei Oisteanu | 22.05.2018
Comentarii
Trimiteți un comentariu