Treceți la conținutul principal

Postări

Dan Culcer. De vei întâlni pe drumeag un pescar (poem)

  De vei întâlni pe drumeag un pescar De vei întâlni pe drumeag un pescar Purtând un miel negru pe umerii-largi Pune-te de-a curmezișul drumului și privește focul de ierburi de la marginea lumii Văpaie care trece ca o vulpe roșie, pe furiș, Mănâncă și tu, ca vulpea, din mâna pescarului. Spală-ți picioarele care-ți put, de frică. Puneți nădragii de-a-ndoaselea. Și ia calea pribeagului. Vei vedea atunci ce înseamnă să nu te supui mamei tale, să te contrezi cu tatăl tău, să-ți lași casa pe mâna străinilor. Și să pleci fără să ajungi vreodată. Nimeni și nimic nu te va putea salva Te vei prăbuși năpădit de rele la marginea drumului care taie în lung câmpia arzând. Iar oamenii te vor îngropa cântând, într-un loc aiurea, unde plopi cu frunză rară se mai zbat ușor în vânt, zile lungi de-ocară. Dan Culcer

Jacques Guillemain, DE L'ÉBLOUISSANTE CLAIRVOYANCE DES ELITES FRANÇAISES

Reproduc integral opinia unui ofițer al armateir franceze, dintr- sursă publică. Nu știu care este opinia unor români de același rang și specializare. În ce mă privește, constat că numărul celor care analizează la fel situația din Franța crește în mod semnificaiv, deși nu se vede la vot fiindcă electorii sunt mereu speriați cu venirea extremei drepte, tot așa cum românii au fost orientați să-l voteze pe criminalul Ion Iliescu ca să nu cîștige Corneliu Vadim Tudor. Și ce folos: România a redevenit colonie, ce importanță cine e colonizatorul? Dan Culcer  DE L'ÉBLOUISSANTE CLAIRVOYANCE DES ELITES FRANÇAISES  ‌EXCELLENTE RÉTROSPECTIVE ET ÉTAT DE L'ÉBLOUISSANTE CLAIRVOYANCE DES ELITES FRANÇAISES par Jacques Guillemain Ex-officier de l’armée de l’air. Pilote de ligne retraité. Depuis 40 ans, les Français ont le grand malheur d’être gouvernés par les “élites” les plus incompétentes et les plus irresponsables du monde occidental. Et je pèse mes mots, tant l’effondrement du pays, e...

Rămas-bun, doamnă Camelia Zorlescu! Rămas bun, tinerețe!

Rămas-bun, doamnă Camelia Zorlescu! Împătimită de teatru, o prezență feminină stilată, cu o siluetă de invidiat. O viață în teatru. Peste treizeci de ani, pe scena Teatrului Nottara Camelia Zorlescu s-a născut la Galați, în 1938. De mică, a simțit care îi e drumul: cânta, dansa, spunea poezii pe scena din curtea bunicilor. Și joaca i-a devenit profesie. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa profesorilor Dina Cocea, Ion Cojar și Ion Olteanu. A fost repartizată la Teatrul de Stat din Târgu Mureș, unde tocmai se înființase secția în limba română. Acolo a luat și primul premiu important, pentru rolul din Doi pe un balansoar, spectacol în care îl avea partener pe Constantin Diplan. Din 1965, a fost actriță a Teatrului Nottara. A venit prin concurs, alături de Ștefan Iordache și Gilda Marinescu, sub directoratul lui Horia Lovinescu. Primul rol, în 1966, în spectacolul Au fost odată două orfeline, în regia Sandei Manu, alături de o distribuție remar...

Retroistoria și birul perpetuu

 «Si nous avions l'esprit algérien la France exigerait de l'Italie et des romains en particulier, d'assurer l'entretien et la maintenance du Pont du Gard et des arènes de Nîmes et Arles. Il faudrait aussi discuter de l'indemnisation des victimes d'Alésia et de Gergovie.» Această logică a despăgubirilor și a retroistoriei s-a  reactivat pentru alte neamuri și grupuri, după ce evreii și-au impus modelul, obligând la plata birului nu doar Germania ci toate statele Europei de Est, care păreau că plătiseră deja birul pe vremea când evreii kominterniști au organizat marele jaf în favoarea Uniunii Sovietice, marea lor patrie recunoscătoare.  O dovedește analiza (imensă acumulare de dovezi extrase în principal din fosta revista a cultului mozaic) , publicată de Ioan Roșca în revista lui Miron Manega, Certitudinea. Analiză necontestată și incontestabilă a unei spolieri a cărei victimă este națiuna română actuală și a cărui beneficiari sunt evrei de toate categoriile, ...

Definiția informatorului de Securitate. O contribuție a lui C. Turturică, scriitor

 O definiție. «La urma urmei, ce-i un informator? Un securist care face muncă voluntară, adică neremunerată. » Am găsit această definiție în cartea lui C. Turturică, Nu ești obligat să mori tâmpit, Editura Eminescu, 2000. ISBN 973-22+0599-7 Am adăugat, pentru claritate, cuvântul neremunerată. Chiar dacă știm din studierea dosarelor de rețea că unii informatori erau plătiți, precum reiese din dosarul ei de rețea, de exemplu, Mara Nicoară, poetă și informatoare plină de zel.  Ofițerii de Securitate practicau o multiplă manipulare recrutând turnătorii/informatorii de care aveau nevoie pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, pentru care ei primeau salarii. Recrutau prin intimidare, prin șantaj, prin utilizarea ranchiunelor și invidiei, prin excitarea sentimentelor patriotice, prin toate patru metodele combinate, de fapt realizând economii statului, care ar fi trebuit să întrețină salariați mai numeroși pentru a menține sub control «masele populare».

Kántor Lajos îmi răspunde, cu mare întârziere, la o scrisoare din aprilie 2000.

Mai bine tărziu,  decât niciodată. Nu mai am data răspunsului, dar nu este 2022 ci probabil 2004  Kántor Lajos   Kintrõl és bentrõl http://archivum.erdelyiriport.ro/mod.php?mod=userpage&page_id=99 A nemzetépítés fogalmához (mostanában legalábbis) nemigen szokás hozzákapcsolni a magyar–román, magyar–szlovák vagy a magyar–szerb viszonyt; a nemzetstratégia (amelyet Tamás Pál a maga budapesti, magyarországi közegében nem igazán jó csengésûnek érzékel) már inkább elviselni látszik – úgy is, mint kommunikációs stratégia – ezt a szeretem vagy nemszeretem, ám félre nem tehetõ kapcsolatrendszert. Tamás „stratégiamorzsái” (Erdélyi Riport, 2004. jan. 29.) mindenesetre évszázados adósságokra figyelmeztetnek, bennem személyesen pedig évtizedes emlékeket idéznek fel, elsõsorban az 1989 decemberét megelõzõ erdélyi elõéletünkbõl. Azzal is, hogy a szerzõ rákérdez az egykori (erdélyi) szászok magyarságképére; hiszen hajdani korunkos szerkesztõtársam, Ritoók János – aki Miess G. János n...

De ce stânga franceză crede că ar trebui aplanată islamofobia la frânci?

Un ecumenism islamofob de-o vară (pe marginea unei cărți traduse la editura Nemira) . Sub acest titlu vag, Vladimir Agrigoroaei   comentează în 2015, o carte tradusă în 2015 la Nemira. Ce mă face pe mine, Dan Culcer,  să comentez textul agrigoresc din Contributiors? Doar un detaliu. Traducând cartea lui Philippe Nemo, Regresiunea intelectuală a Franței, pentru Editura LIMES din Cluj, a m aflat de existența cărții și autorului Sylvain Gouguenheim, cel care publicat în Franța (martie 2008) o carte intitulată Aristote au Mont Saint Michel. Scandalul provocat de o stângă islamofilă a fost absurd, scoțând cartea din domeniul științei și aruncând-o pe taraba conflictelor politice. Philippe Nemo descrie astfel situația : «Aceleași atitudini sunt predominante, de asemenea, în mediul academic (acest lucru nu are nicio legătură, bineînțeles, cu faptul că nivelul intelectual al universității s a prăbușit în mai multe domenii, având în vedere masificarea universităților...