De vei întâlni pe drumeag un pescar
De vei întâlni pe drumeag un pescarPurtând un miel negru pe umerii-largi
Pune-te de-a curmezișul drumului
și privește focul de ierburi de la marginea lumii
Văpaie care trece ca o vulpe roșie, pe furiș,
Mănâncă și tu, ca vulpea, din mâna pescarului.
Spală-ți picioarele care-ți put, de frică.
Puneți nădragii de-a-ndoaselea.
Și ia calea pribeagului.
Vei vedea atunci ce înseamnă
să nu te supui mamei tale,
să te contrezi cu tatăl tău,
să-ți lași casa pe mâna străinilor.
Și să pleci fără să ajungi vreodată.
Nimeni și nimic nu te va putea salva
Te vei prăbuși năpădit de rele
la marginea drumului
care taie în lung câmpia arzând.
Iar oamenii te vor îngropa cântând,
într-un loc aiurea,
unde plopi cu frunză rară
se mai zbat ușor în vânt,
zile lungi de-ocară.
Dan Culcer
Comentarii
Trimiteți un comentariu