Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Extras d in L'homme au raifort (Om cu hrean ) de Martin Buber, édition L'école des Lettres. Les trois attitudes essentielles : Comme on avait demandé à Rabbi Menahem Mendel de Worki en quoi consistait le Juif véritable: « Trois choses nous conviennent, dit-il: un agenouillement debout, un cri sans voix, une danse immobile . » Sursa http://www.philosophons.net/philosophie-histoire-politique-litterature-medievale-moderne-contemporaine/martin-buber Despre proto-Sionism (Pinsker) : «Malgré cette variété d'appellations, tous leurs membres [des mouvements sionistes] sont des nationalistes, à la recherche d'une patrie juive, partisans d'une colonisation palestinienne, silencieuse, progressive et, depuis l'interdiction turque, forcément clandestine. Ce résultat précaire suffit à l'ambition de ces disciples de Pinsker, échappés des ghettos russes et roumains. Ce dernier, après Moïse Hess, avait repris la thèse du nationalisme juif, développée dans Rome et ...

Duminică 9 octombrie 2016, Auxerre, în spital, după operație Într-o Duminică, după prânz, la scurtă vreme de la plecarea iubitei mele soții, Skura, spre reședința noastră urbană, am rămas singur « la castel », adică în casa noastră de la țară, la Charentenay. Mă pregăteam demult să curăț podul garajului plin de praf, unde zăcuseră vreun deceniu cărțile și revistele aduse de la Târgu Mureș, prin Turnu Severin, via Dijon, parte a bibliotecii mele dintr-o altă viață. Înainte de a mă urca în pod, am profitat de existența unei lungi și relativ ușoare scări de aluminiu, cocoțat pe zidul de piatră calcaroasă, alb cu pete verzi de licheni, care ne desparte de vecinii din stânga, pentru a tăia o seamă de crengi mai groase sau mai subțiri dintr-un dafin care crescut în deplină libertate, se întindea peste zid și făcea umbră straturilor noastre de flori din spatele garajului. Era o operație necesară, toamna, dafinul pierde frunze multe care acop...

O nouă burghezie «compradoră», altfel spus o burghezie de «colaboraționiști» care ignoră interesele naționale ale românilor, în favoarea unor interese particulare, de grup sau gașcă, sau a unor interese străine, s-a format după 1990, atrasă de finanțările propuse de George Soros și de fundațiile sale de infiltrare. Soros este un  lup intrat în stână cu blana «democrației» și a «societății deschise» și a apărării minoritarilor de toată mâna (etniști, homosexuali etc) pe spinarea sură a animalului de pradă.  Am priceput acest lucru imediat după 1990 și am scris în acest sens. Speram ca intelectualii care beneficiau de finanțările Soros să știe a le folosi pentru interese colective românești. În loc de asta s-au lăsat impregnați de ideologia internaționalistă a liberalismului fără frontiere, ideologia imperialismului financiar trans-național iar cei mai șmecheri și-au extras mici averi personale. De fapt, au fost cumpărați mai toți pe nimic. Au devenit apoi repede ...

De-a râsu'-plânsu':   “Putin discută cu Medvedev: – Mitea, am hotărât: trebuie să bombardăm România! – S-o bombardăm naibii, domnule președinte. Cu ce să-ncepem? – Păi, Mitea, eu zic să-ncepem cu infrastructura, să le belim fabricile. Uite, de exemplu, asta de tractoare din Brașov. – S-a închis, și s-au închis toate, domnu’ președinte. – Păi, obiective nevralgice – de exemplu, Institutul ăsta de vaccinuri, Cantacuzino. – E închis de 10 ani, domnu’ președinte. – Spitalul de arși, că le-ar trebui în caz de război. – Și-așa ăla nu funcționează, domnu’ președinte. – Spitalul de copii din Timișoara să-l bombardăm! – Tocmai a fost restituit bulibașei Vișinel Cârpaci. – Să bombardăm Parlamentul! – O să se bucure tot poporul român că scapă de infractorii ăia. – Să le bombardăm cartierele de locuinţe, Primăverii, Rahovei, Ferentari! – În primul stau țeparii mari, parlamentarii şi securiştii, în ultimele două, hoții de buzunare. De ce să le rezolvăm noi problemele interne? – ...

„Cât de liberă este presa din România?“ Singurii care nu l-au iertat de întrebări indiscrete pe Nicolae Ceauşescu au fost jurnaliştii din cea mai mare democraţie a lumii. La dejunul oferit în cinstea oaspetelui la Clubul Naţional al Presei din Washington, la care au participat 200 de ziarişti din SUA, preşedintele statutului comunist a fost nevoit să atingă probleme sensibile: despre situaţia evreilor şi libertatea presei. Ceauşescu a fost întrebat de ce limitează România emigrarea evreilor şi dacă se ia în calcul propunerea unui senator american, care era de acord să voteze acordarea clauzei naţiunii celei mai favoriate în funcţie de facilitarea plecării evreilor din ţară. În răspuns, Ceauşescu a subliniat că este vorba despre două întrebări, că nu există o limitare a emigrării evreilor care vor să plece din România. „Acestă «limitare» este determinată de faptul că numărul evreilor care cer să plece devine tot mai mic. (…) Mi-e teamă să nu se propună vreun amendament pentru a accepta...

Mi s-a trimis prin mel (mesaj electronic) recenzia cărții unui istoriograf evreu, specialist recuperator, Robert Levy. Nu am aflat cine este autorul recenziei. Am mai citit comentarii pe marginea cărții, inclusiv sub pana măiastră a prozatorului evreu din România, Norman Manea, în două numere ale Observatorului cultural . Regizorul, evreu din România, Radu Gabrea, a făcut un documentar pe marginea aceluiași subiect. Ce stă la baza resuscitării personajului, de un prozator, de un cineast și de un istoric ? Un interes normal intracomunitar sau o procedură de remistificare a istoriei, din care Tovarășa Ana va ieși nu doar o victimă a antisemitismului larvar al comunistului român Gh.Gheorghiu-Dej, ci și, până la urmă, o comunistă de omenie? A se vedea opera de «distrugere» sistematică a legendelor privitoare la lepădarea de, la denunțarea soțului, căzut sub gloanțe comuniste, Marcel Pauker, și până la opoziția Anei P. la colectivizarea forțată impusă de Moscova. Am făcut referință în car...