Treceți la conținutul principal

Libertatea de emigrare a evreilor sub Ceușescu

„Cât de liberă este presa din România?“
Singurii care nu l-au iertat de întrebări indiscrete pe Nicolae Ceauşescu au fost jurnaliştii din cea mai mare democraţie a lumii. La dejunul oferit în cinstea oaspetelui la Clubul Naţional al Presei din Washington, la care au participat 200 de ziarişti din SUA, preşedintele statutului comunist a fost nevoit să atingă probleme sensibile: despre situaţia evreilor şi libertatea presei. Ceauşescu a fost întrebat de ce limitează România emigrarea evreilor şi dacă se ia în calcul propunerea unui senator american, care era de acord să voteze acordarea clauzei naţiunii celei mai favoriate în funcţie de facilitarea plecării evreilor din ţară. În răspuns, Ceauşescu a subliniat că este vorba despre două întrebări, că nu există o limitare a emigrării evreilor care vor să plece din România. „Acestă «limitare» este determinată de faptul că numărul evreilor care cer să plece devine tot mai mic. (…) Mi-e teamă să nu se propună vreun amendament pentru a accepta primirea evreilor în România în viitor“.[s.n.d.c.] În sală s-a stârnit rumoare.»
Reducerea cererilor de emigrare se datora atunci și reducerii globale a populației evreiești din Românis, în emigrarea continuă, cu scurte pauze, din 1943, încă de pe vreme lui Ion Antonescu. Cifrele actuale oficiale ale populației evreiști din România o dovedesc.
Interesantă replica lui Ceaușescu, cititî  în condițiile actuale, când legea cetățeniei, așa cum a fost formulată sub presiune externe, permite integrarea între cetățenii României a unor străini care nu avut nicio legătură cu România, decât că strămoșii lor au emigrat voluntar, nu alungați sau deportați, acum o jumătate de secol, din diferite motive, mai ales economice. Desigur, mă refer la evreii plecați înspre Israel, din care mulți nu au ajuns acolo niciodată sau au părăsit rapid  Eretz Israel, aflată în stare de asediu. Nu toți aveau vocație de coloniști și de muncitori agricoli.

« Un alt jurnalist l-a întrebat pe dictator cât de liberă este presa în România. „Mi-ar fi greu să spun eu cât este de liberă. Ar trebui să vizitaţi România şi veţi constata atenţia şi grija pe care le acordăm presei, astfel ca ea să servească intereselor poporului, cauzei dezvoltării sale economice-sociale şi a independenţei, ştiinţei, culturii şi totodată politicii de pace şi de colaborare între toate statele lumii“, a răspuns Ceauşescu. FOTO „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“ România primea, în 1975, clauza naţiunii celei mai favorizate, acordată de SUA ţării noastre. În 1988, Nicolae Ceauşescu a anunţat autorităţile de la Washington că renunţă la acest avantaj, înainte ca SUA să apuce să informeze România de retragerea ei. Clauza era compromisă ca urmare a politicii regimului comunist de îngrădire a emigrărilor şi a nerespectării drepturilor omului. Clauza naţiunii celei mai favorizate era un privilegiu acordat României în relaţiile economice, în cadrul comerţului internaţional. Acesta constă în a acorda avantaje egale cu cele ale naţiunii cele mai favorizate, în termeni de taxe vamale şi cote de import. Citeste mai mult: adev.ro/nynys4

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!