Treceți la conținutul principal

Tactica românilor

De-a râsu'-plânsu':
 

“Putin discută cu Medvedev:

– Mitea, am hotărât: trebuie să bombardăm România!

– S-o bombardăm naibii, domnule președinte. Cu ce să-ncepem?
– Păi, Mitea, eu zic să-ncepem cu infrastructura, să le belim fabricile. Uite, de exemplu, asta de tractoare din Brașov.

– S-a închis, și s-au închis toate, domnu’ președinte.

– Păi, obiective nevralgice – de exemplu, Institutul ăsta de vaccinuri, Cantacuzino.
– E închis de 10 ani, domnu’ președinte.

– Spitalul de arși, că le-ar trebui în caz de război.
– Și-așa ăla nu funcționează, domnu’ președinte.

– Spitalul de copii din Timișoara să-l bombardăm!

– Tocmai a fost restituit bulibașei Vișinel Cârpaci.

– Să bombardăm Parlamentul!
– O să se bucure tot poporul român că scapă de infractorii ăia.

– Să le bombardăm cartierele de locuinţe, Primăverii, Rahovei, Ferentari!
– În primul stau țeparii mari, parlamentarii şi securiştii, în
ultimele două, hoții de buzunare. De ce să le rezolvăm noi problemele interne?
– Să le bombardăm rafinăriile de petrol, că astea sunt obiective strategice!!!
– Domnu’ președinte, pe astea le-am cumpărat noi, sunt ale noastre, ale Rosneftului.

– Nu știu, Mitea, ții cu noi sau cu românii?! Vrei să-i bombardăm sau nu?!?!?!

– Vreau, domnu’ președinte. Să-i bombardăm.
– Atunci, Mitea, să le bombardăm căile de comunicaţie, adică autostrăzile şi căile ferate.
– Alea-s autostrăzi? Care se prăbușesc la o lună după darea în
folosință sau la prima ploaie? Apoi, din reţeaua de căi ferate nu a mai rămas mare lucru, că au vândut-o românii la fier vechi.
– Ai dreptate. Să le bombardăm pădurile

– vestiţii codrii ai României. Să ardă ca un snop de paie!
– Le-au tăiat singuri. Nu prea a mai rămas nimic din ele.
– Moldova! Să bombardăm toată Moldova!

– N-o să se observe, domnu’ președinte. Au avut anul ăsta niște alunecări de teren de n-a rămas piatră pe piatră.

– Vaslui!!! Să bombardăm măcar orașul Vaslui!!
– Moldovenii din Vaslui sunt toți la muncă în Italia. Au mai rămas în oraş pompierii, primarul și fochistul de la Primărie.
– Mitea, trebuie totuşi să le bombardăm ceva!
Măcar ceva mic!
– Nu avem ce, domnu’ președinte. De 26 de ani, românii practică tactica pămîntului pârjolit. Ne-au luat-o înainte, au prevăzut totul!”



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …