Treceți la conținutul principal

Tactica românilor

De-a râsu'-plânsu':
 

“Putin discută cu Medvedev:

– Mitea, am hotărât: trebuie să bombardăm România!

– S-o bombardăm naibii, domnule președinte. Cu ce să-ncepem?
– Păi, Mitea, eu zic să-ncepem cu infrastructura, să le belim fabricile. Uite, de exemplu, asta de tractoare din Brașov.

– S-a închis, și s-au închis toate, domnu’ președinte.

– Păi, obiective nevralgice – de exemplu, Institutul ăsta de vaccinuri, Cantacuzino.
– E închis de 10 ani, domnu’ președinte.

– Spitalul de arși, că le-ar trebui în caz de război.
– Și-așa ăla nu funcționează, domnu’ președinte.

– Spitalul de copii din Timișoara să-l bombardăm!

– Tocmai a fost restituit bulibașei Vișinel Cârpaci.

– Să bombardăm Parlamentul!
– O să se bucure tot poporul român că scapă de infractorii ăia.

– Să le bombardăm cartierele de locuinţe, Primăverii, Rahovei, Ferentari!
– În primul stau țeparii mari, parlamentarii şi securiştii, în
ultimele două, hoții de buzunare. De ce să le rezolvăm noi problemele interne?
– Să le bombardăm rafinăriile de petrol, că astea sunt obiective strategice!!!
– Domnu’ președinte, pe astea le-am cumpărat noi, sunt ale noastre, ale Rosneftului.

– Nu știu, Mitea, ții cu noi sau cu românii?! Vrei să-i bombardăm sau nu?!?!?!

– Vreau, domnu’ președinte. Să-i bombardăm.
– Atunci, Mitea, să le bombardăm căile de comunicaţie, adică autostrăzile şi căile ferate.
– Alea-s autostrăzi? Care se prăbușesc la o lună după darea în
folosință sau la prima ploaie? Apoi, din reţeaua de căi ferate nu a mai rămas mare lucru, că au vândut-o românii la fier vechi.
– Ai dreptate. Să le bombardăm pădurile

– vestiţii codrii ai României. Să ardă ca un snop de paie!
– Le-au tăiat singuri. Nu prea a mai rămas nimic din ele.
– Moldova! Să bombardăm toată Moldova!

– N-o să se observe, domnu’ președinte. Au avut anul ăsta niște alunecări de teren de n-a rămas piatră pe piatră.

– Vaslui!!! Să bombardăm măcar orașul Vaslui!!
– Moldovenii din Vaslui sunt toți la muncă în Italia. Au mai rămas în oraş pompierii, primarul și fochistul de la Primărie.
– Mitea, trebuie totuşi să le bombardăm ceva!
Măcar ceva mic!
– Nu avem ce, domnu’ președinte. De 26 de ani, românii practică tactica pămîntului pârjolit. Ne-au luat-o înainte, au prevăzut totul!”



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...