Treceți la conținutul principal

Tactica românilor

De-a râsu'-plânsu':
 

“Putin discută cu Medvedev:

– Mitea, am hotărât: trebuie să bombardăm România!

– S-o bombardăm naibii, domnule președinte. Cu ce să-ncepem?
– Păi, Mitea, eu zic să-ncepem cu infrastructura, să le belim fabricile. Uite, de exemplu, asta de tractoare din Brașov.

– S-a închis, și s-au închis toate, domnu’ președinte.

– Păi, obiective nevralgice – de exemplu, Institutul ăsta de vaccinuri, Cantacuzino.
– E închis de 10 ani, domnu’ președinte.

– Spitalul de arși, că le-ar trebui în caz de război.
– Și-așa ăla nu funcționează, domnu’ președinte.

– Spitalul de copii din Timișoara să-l bombardăm!

– Tocmai a fost restituit bulibașei Vișinel Cârpaci.

– Să bombardăm Parlamentul!
– O să se bucure tot poporul român că scapă de infractorii ăia.

– Să le bombardăm cartierele de locuinţe, Primăverii, Rahovei, Ferentari!
– În primul stau țeparii mari, parlamentarii şi securiştii, în
ultimele două, hoții de buzunare. De ce să le rezolvăm noi problemele interne?
– Să le bombardăm rafinăriile de petrol, că astea sunt obiective strategice!!!
– Domnu’ președinte, pe astea le-am cumpărat noi, sunt ale noastre, ale Rosneftului.

– Nu știu, Mitea, ții cu noi sau cu românii?! Vrei să-i bombardăm sau nu?!?!?!

– Vreau, domnu’ președinte. Să-i bombardăm.
– Atunci, Mitea, să le bombardăm căile de comunicaţie, adică autostrăzile şi căile ferate.
– Alea-s autostrăzi? Care se prăbușesc la o lună după darea în
folosință sau la prima ploaie? Apoi, din reţeaua de căi ferate nu a mai rămas mare lucru, că au vândut-o românii la fier vechi.
– Ai dreptate. Să le bombardăm pădurile

– vestiţii codrii ai României. Să ardă ca un snop de paie!
– Le-au tăiat singuri. Nu prea a mai rămas nimic din ele.
– Moldova! Să bombardăm toată Moldova!

– N-o să se observe, domnu’ președinte. Au avut anul ăsta niște alunecări de teren de n-a rămas piatră pe piatră.

– Vaslui!!! Să bombardăm măcar orașul Vaslui!!
– Moldovenii din Vaslui sunt toți la muncă în Italia. Au mai rămas în oraş pompierii, primarul și fochistul de la Primărie.
– Mitea, trebuie totuşi să le bombardăm ceva!
Măcar ceva mic!
– Nu avem ce, domnu’ președinte. De 26 de ani, românii practică tactica pămîntului pârjolit. Ne-au luat-o înainte, au prevăzut totul!”



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.