Extras din L'homme au raifort (Om cu hrean) de Martin Buber, édition L'école des Lettres.
Les trois attitudes essentielles:
Comme on avait demandé à Rabbi Menahem Mendel de Worki en quoi consistait le Juif véritable: « Trois choses nous conviennent, dit-il: un agenouillement debout, un cri sans voix, une danse immobile. »
Sursa http://www.philosophons.net/philosophie-histoire-politique-litterature-medievale-moderne-contemporaine/martin-buber
Despre proto-Sionism (Pinsker) :
«Malgré cette variété d'appellations, tous leurs membres [des mouvements sionistes] sont des nationalistes, à la recherche d'une patrie juive, partisans d'une colonisation palestinienne, silencieuse, progressive et, depuis l'interdiction turque, forcément clandestine. Ce résultat précaire suffit à l'ambition de ces disciples de Pinsker, échappés des ghettos russes et roumains. Ce dernier, après Moïse Hess, avait repris la thèse du nationalisme juif, développée dans Rome et Jérusalem, livre presque oublié. Le judaïsme, écrivait Pinsker, est malade, et ses voisins souffrent d'une judéophobie héréditaire incurable. Médecin de profession, Pinsker expose en traits saisissants les symptômes de cette maladie avant d'en indiquer le remède. Le Juif est « pour les vivants, un mort; pour les autochtones, un 'étranger; pour les sédentaires, un vagabond; pour les possédants, un mendiant; pour les pauvres, un exploiteur et un millionnaire; pour les patriotes, un sans-patrie; pour toutes les classes de la société, un concurrent abhorré ». Et voici, ajoute Pinsker, notre propre image « Notre Patrie, l'étranger, notre unité, la dispersion; notre solidarité, l'hostilité générale; notre arme, l'humilité; notre tactique,. la fuite; notre originalité, l'adaptation; notre avenir, le jour prochain 2. » A cette situation désespérée, le docteur Pinsker n'entrevoyait qu'un remède une patrie. « Les amis de Sion», en jetant leur dévolu sur la Palestine, découvrirent cette patrie dans le pays des prophètes. »
Nota D.C. Formula «échappés des ghettos russes et roumains» este o exagerare. Nu au existat în România ghettouri, adică zone urbane sau periurbane de locuire exclusivă impuse unei populații evreiști, cu interdicția de a le părăsi, așa cum au existat în Rusia țaristă, cuprinzând global populația evreiască din Zona de Rezidență determinată în estul Imperiului țarist, adică la frontiera cu România (cea de după 1859), Au existat cartiere locuite majoritar sau integral de evrei în orașele României, unde populația se aglutina prin solidarizare și pe baza faptului că locuitorii vorbeau aceeași limbă, yidiș sau rusa, fiind vorba de imigranți clandestini în Moldova, proveniți din Zona de Rezidență.
Astfel de fenomene de aglutinare comunitaristă există și acum în statele Europei și nu implică nici un fel de politică rasială discriminatorie. Discriminarea se manifestă social, are un caracter de «clasă» și nu de rasă. Pe de altă parte există o tendință comunitaristă puternică, cu cât diferența culturală în raport cu mediul «primitor» este mai mare. De exemplu persoanele de origine portugheză, deci europeană nu simt nevoia de a se regrupa teritorial în Franța, deși se solidarizează și ocupă dens anumite profesii. În vreme ce africanii, de pildă, domină teritorial, nu și profesional, în zone din cartierele nordice așe Parisului.
Les trois attitudes essentielles:
Comme on avait demandé à Rabbi Menahem Mendel de Worki en quoi consistait le Juif véritable: « Trois choses nous conviennent, dit-il: un agenouillement debout, un cri sans voix, une danse immobile. »
Sursa http://www.philosophons.net/philosophie-histoire-politique-litterature-medievale-moderne-contemporaine/martin-buber
Despre proto-Sionism (Pinsker) :
«Malgré cette variété d'appellations, tous leurs membres [des mouvements sionistes] sont des nationalistes, à la recherche d'une patrie juive, partisans d'une colonisation palestinienne, silencieuse, progressive et, depuis l'interdiction turque, forcément clandestine. Ce résultat précaire suffit à l'ambition de ces disciples de Pinsker, échappés des ghettos russes et roumains. Ce dernier, après Moïse Hess, avait repris la thèse du nationalisme juif, développée dans Rome et Jérusalem, livre presque oublié. Le judaïsme, écrivait Pinsker, est malade, et ses voisins souffrent d'une judéophobie héréditaire incurable. Médecin de profession, Pinsker expose en traits saisissants les symptômes de cette maladie avant d'en indiquer le remède. Le Juif est « pour les vivants, un mort; pour les autochtones, un 'étranger; pour les sédentaires, un vagabond; pour les possédants, un mendiant; pour les pauvres, un exploiteur et un millionnaire; pour les patriotes, un sans-patrie; pour toutes les classes de la société, un concurrent abhorré ». Et voici, ajoute Pinsker, notre propre image « Notre Patrie, l'étranger, notre unité, la dispersion; notre solidarité, l'hostilité générale; notre arme, l'humilité; notre tactique,. la fuite; notre originalité, l'adaptation; notre avenir, le jour prochain 2. » A cette situation désespérée, le docteur Pinsker n'entrevoyait qu'un remède une patrie. « Les amis de Sion», en jetant leur dévolu sur la Palestine, découvrirent cette patrie dans le pays des prophètes. »
Nota D.C. Formula «échappés des ghettos russes et roumains» este o exagerare. Nu au existat în România ghettouri, adică zone urbane sau periurbane de locuire exclusivă impuse unei populații evreiști, cu interdicția de a le părăsi, așa cum au existat în Rusia țaristă, cuprinzând global populația evreiască din Zona de Rezidență determinată în estul Imperiului țarist, adică la frontiera cu România (cea de după 1859), Au existat cartiere locuite majoritar sau integral de evrei în orașele României, unde populația se aglutina prin solidarizare și pe baza faptului că locuitorii vorbeau aceeași limbă, yidiș sau rusa, fiind vorba de imigranți clandestini în Moldova, proveniți din Zona de Rezidență.
Astfel de fenomene de aglutinare comunitaristă există și acum în statele Europei și nu implică nici un fel de politică rasială discriminatorie. Discriminarea se manifestă social, are un caracter de «clasă» și nu de rasă. Pe de altă parte există o tendință comunitaristă puternică, cu cât diferența culturală în raport cu mediul «primitor» este mai mare. De exemplu persoanele de origine portugheză, deci europeană nu simt nevoia de a se regrupa teritorial în Franța, deși se solidarizează și ocupă dens anumite profesii. În vreme ce africanii, de pildă, domină teritorial, nu și profesional, în zone din cartierele nordice așe Parisului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu