Treceți la conținutul principal

Postări

Dan Culcer, Minoritari, minorități și beneficiari coloniali

 Alexandru Florian despre răposatul Elie Wiesel : « Etica lui în faţa vieţii a fost aceea a promovării necondiţionate a memoriei victimelor regimurilor politice dezumanizante . Iată de ce şi-a exprimat public dezacordul faţă de gestul preşedintelui american Ronald Reagan, care, în 1985, aflat în Germania, a vrut să viziteze un cimitir militar, unde erau înmormîntaţi soldaţi din Waffen-SS (cimitirul din Bitburg). Iată de ce, în anii din urmă, Elie Wiesel a returnat României şi Ungariei înalte decoraţii ce i-au fost acordate. În primul caz, pentru că liderul unui partid extremist din România a fost la rîndul său decorat cu acelaşi însemn; în al doilea, din cauza atitudinii manifeste de negare a responsabilităţii pentru Holocaust de către Statul ungar. Cu alte cuvinte, a respins întotdeauna dublul limbaj. Şi bine a făcut, căci idealul său uman era prea înalt şi, în acelaşi timp, prea fragil pentru a fi negociat.» Ca să vezi ! «Regimurile politice dezumanizante» sunt,...

Doar nu ești Mafalda. Despre supraviețuirea unei expresii și despre propagandă

«Unii zic ca a murit, altii sustin ca e viu si bine-merci in celula. La notorietatea lui, e cam greu sa-l omoare altfel decat foarte elaborat, ca sa nu trezeasca suspiciuni. E pazit ca bombele nucleare. Dar matale nu poti comenta altfel decat dispretuitor la adresa celor care au citit doar stirea initiala? Da linkuri, poze, stirile cele mai noi, nu-i mai injura pe oameni ca nu esti mafalda !»  Pe margine știrii de mai jos, un comentator al ei folosește o expresie care a devenit populară înainte de 1940, Eu o știu de la Mama, Ersilia Culcerm care o folosea probabil curent. Mafalda a fost un personaj real, o ghicitoare și prezicătoare care trăia în Bucureștii anilor treizeci, dacă nu mă înșel. Știrea este interesantă în sine. O citesc cu rezerve, publicația Sputnik fiind o sursă de informații interesante dar și o agentură de propagandă activă rusă. MOARTEA UNUI ROMÂN NU CONTEAZĂ ÎN SUA ? Marcel Lazăr Lehel, sau Guccifer, hacker-ul român care a spart serverul de e-mail ...

Note la o recenzie prietenoasă, cu o datare incontestabilă

Reproduc recenzia criticului Ion Pop la volumul meu de poeme, Utopia, din 2010. O fac pentru a nota public câteva precizări, altfel necesare doar mie. La o distanţă considerabilă faţă de primul volum, Un loc geometric, tipărit în 1973, Dan Culcer, clujeanul înrădăcinat la Târgu Mureş, unde s-a aflat printre re-întemeietorii noii serii a revistei Vatra , se întoarce la poezie, după ce păruse a fi optat cu precădere pentru exerciţiul critic, remarcabil şi remarcat în eseurile foarte personale din Citind sau trăind literatura (1976) şi Serii şi grupuri (1981). După stabilirea, ca exilat politic, în Franţa, din 1987 încoace, a fost, totuşi, prezent în publicistică şi literatură prin revista electronică Asymetria , dar şi cu contribuţii critice şi, din când în când, versuri în periodicele de acasă. Publică acum, sub titlul Utopia (Ed. Ardealul şi Asymetria , Târgu-Mureş şi Elancourt, 2010) un volum bilingv, româno-maghiar, în care recuperează şi texte mai vechi (primul e di...

«Eugroapa centrală şi de est»

O greșeală de tipar îmi dă o formulă de reținut : «Eugroapa centrală şi de est». Situația acestei zone, devenită un soi de groapă de gunoi secundară, pentru imperialismele de tot soiul, va trebui documentată, analizată și descrisă cât de curând pe bază de documente, nu de zvonuri. Menținerea secretului arhivelor sau curățarea acestora de tot ce ar fi putut să ne permită înțelegerea propriului nostru destin este în interesul manipulatorilor și exploatatorilor. Este interzis să interzicem scoaterea la lumină a adevărurilor necesare.

Magda URSACHE Dialogul (?) textelor sau „a filei două feţe”

„să-l atacăm pe Eminescu! Să-l lovim cumplit/ din toate părţile şi deodată,/ fiindcă el, o!, tocmai el, are prea multe păcate;/ în pas cu moda legiferată de lichele/ să aşezăm în ordine de-atac/ cohortele şi tunurile: Hai legiunea scribilor ce vă schimbaţi stăpânii/ precum mănuşile (ce fericire e pe capul ţării/ că voi aţi învăţat să scrieţi!)/ loviţi-l fără îndurare/ fiindcă el nu a avut decât/ un singur stăpân – adevărul./ … Să-l răstignim pe Eminescu fiindcă este divin”. Valeriu Matei, Ziliada N-am vrut să scriu despre Eminescu de 15 ianuarie, nici în iunie: să nu urmez inerţial politica aniversărilor , cum o numeşte Ion Simuţ. Mai frust: cineva întreba de ce e scos Eminescu în ianuarie şi-n iunie de la naftalină. Dar cine l-a băgat acolo? Vreun famen (în trad. liberă, calomniator, mincinos, bârfitor)? Iată însă că afirmaţia Ioanei Bot şi a lui Cătălin Cioabă (redactor de carte la eseul lui Lucian Boia, Mihai Eminescu, românul absolut , cu ...

Stații în câmpiile dezordinii, o carte de Mihai Tunaru

În 1969 în literatura română a apărut o carte cu un titlul extraordinar : Stații în câmpiile dezordinii de Mihai Tunaru. Figurează cu o notă biobibliografică în Dicționarul biografic al literaturii române, organizate și editat de Aurel Sasu. Autor productiv. Despre operele sale se scrie la apariție în reviste. Nu am aflat care e explicația dispariției autorului după 1989. Nicolae Manolescu nu îl citează în pseudo-istoria sa literară, nu există pentru autorii Dicționarului Zaciu etc. Bizar. Un prozator care poate produce un asemenea titlu nu poate fi un autor mediocru. Mihai Tunaru STOC EPUIZAT!  Am comandat în 2 aprilie 2026 o ilustrație Chat GPT. Iată rezultatul.  ...