Treceți la conținutul principal

Doar nu ești Mafalda. Despre supraviețuirea unei expresii și despre propagandă

«Unii zic ca a murit, altii sustin ca e viu si bine-merci in celula. La notorietatea lui, e cam greu sa-l omoare altfel decat foarte elaborat, ca sa nu trezeasca suspiciuni. E pazit ca bombele nucleare. Dar matale nu poti comenta altfel decat dispretuitor la adresa celor care au citit doar stirea initiala? Da linkuri, poze, stirile cele mai noi, nu-i mai injura pe oameni ca nu esti mafalda!»
 Pe margine știrii de mai jos, un comentator al ei folosește o expresie care a devenit populară înainte de 1940, Eu o știu de la Mama, Ersilia Culcerm care o folosea probabil curent. Mafalda a fost un personaj real, o ghicitoare și prezicătoare care trăia în Bucureștii anilor treizeci, dacă nu mă înșel.
Știrea este interesantă în sine. O citesc cu rezerve, publicația Sputnik fiind o sursă de informații interesante dar și o agentură de propagandă activă rusă.

MOARTEA UNUI ROMÂN NU CONTEAZĂ ÎN SUA ?
Marcel Lazăr Lehel, sau Guccifer, hacker-ul român care a spart serverul de e-mail al candidatei democrate la preşedinţia Statelor Unite, Hillary Clinton , a fost găsit mort în celula închisorii din Virginia.
CHIȘINĂU, 6 iulie – Sputnik. Hacker-ul Guccifer a fost extrădat în Statele Unite după ce a recunoscut în mod deschis că a spart serverul de e-mail al candidatei democrate la preşedinţie, Hillary Clinton, scrie ziarul Christian Times.
Dupa ce marţi dimineată FBI-ul a eliminat orice acuzaţii la adresa democratei Clinton, a început să circule zvonul că Guccifer lipseşte din celula închisorii din Virginia unde era închis. Marți seara, rapoartele afirmau că hacker-ul român a fost găsit, după cină, agățat de o frânghie în celula sa personală.
Candidatul la prezidenţiale, Hilari Clinton
© SPUTNIK/ НИКИТА ШОХОВ
În plină campanie electorală, Hillary Clinton a fost audiată de FBI
James Comey, directorul FBI, a declarat marți dimineață că dușmanii Americii și actorii individuali sunt cei care au accesat e-mailurile senatoarei Hillary Clinton, iar Guccifer a fost singura persoană care putea să prezinte detalii despre conținutul lor.
Guccifer a susținut că serverul a fost „ca o orhidee deschisă pe internet” și că „a fost ușor… ușor pentru mine, pentru toată lumea” să sparga contul de e-mail.
Rapoartele sunt încă în curs de desfăşurare şi se aşteaptă declarații din partea autorităților americane.
Christian Times scrie că „este demn de remarcat faptul că Hillary Clinton şi consilierii săi au mai implicat Casa Albă în sinuciderea discutabilă a angajatei Vince Foster în 1995”.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe