Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Această știre, dincolo de caracterul provocator al prezenței unui om politic cu un program iredentist în România, merită să fie comentată. Și mai ales să fie căutați acei oameni care pot negocia conținutul concret al autonomiei solicitate, Pentru că despre asta este vorba, nu despre teoria autonomiei. Dan Culcer Vona: A román állam nem tudja megakadályozni JV Forrás: Hír TV 2014. augusztus 07., csütörtök 15:47 Bármit is tesz Románia, Székelyföld autonómiája előbb-utóbb megvalósul – ezt mondta a Jobbik elnöke Borzonton az Erdélyi Magyar Ifjak táborában. Vona Gábor szerint a román állam nem tudja megakadályozni a székely autonómiát. A politikus a magyar kormányt is bírálta, mert szerinte a kabinet nem tesz meg mindent azért, hogy az autonómiatörekvéseket nemzetközi szinten is támogassák. A pártelnök azt is mondta: a kisebbségi jogokat leszámítva a románok és a magyarok egymás sorstársai. Traducere automată  Orice ar face, România, autonomia Székelyföld va fi realizată mai ...

http://www.revista22.ro/articol.php?id=46122 «Foarte probabil, principalii candidaţi la funcţia prezidenţială, adică cei doi politicieni care vor intra în turul al doilea de scrutin, vor fi Victor Ponta şi Klaus Iohannis (PNL + PDL). Mai importantă decât întrebarea “Care dintre cei doi va câştiga alegerile?” pare să fie problema ridicată de originea etnică şi de confesiunea religioasă a celui de-al doilea candidat. Pentru români va fi o provocare. Una importantă. Pentru prima dată în ultimul sfert de veac, cetăţenii români vor trebui să aleagă între un român creştin ortodox şi un român de etnie germană, creştin luteran. A depăşit societatea românească bolile copilăriei democraţiei?! Este ea suficient de matură şi de tolerantă ca să răspundă fără complexe acestei provocări?! Aceasta-i întrebarea!» Aceasta-i întrebarea???  ( Politica | Revista 22. Editie online/ 04.08.2014.  Vor alege românii un neamţ luteran ca preşedinte al României?!  de Andrei Oișteanu ...

Reamintesc cititorilor revistei Observator cultural , unde citeam azi o cronichetă semnată de Liviu Ornea, la o nouă dar neglijentă traducere din Daniil Harms, semnată de Mihail Vakulovski, c ă primele traduceri din Harms au ap ă rut înainte de 1989 în revista Vatra , traduc ă torul fiind prozatorul Ioan Radin Peianov. Sub form ă de volum traducerile lui Ioan Radin Peianov din Harms au fost editate de Junimea din Ia ș i, sub titlul Un spectacol ratat (1982), ș i reeditate de Paideea din Bucure ș ti în 1997.  Influen ț a lui Harms asupra unor tineri autori români, dup ă primele traduceri, merit ă s ă fie analizat ă .  Traduc ă torul a murit în 2010. Citez din dedica ț ia ce mi-a acordat-o colegul și prietenul Io ț a Peianov-Radin, la 27 ianuarie 1983, cu prilejul primei zi de difuzare, în Librăria Universală din Târgu-Mureș : « Lui Daniil Culcer, care a promis că va scrie o prefață la Daniil Harms. Ba chiar a zis într-o zi că s-a apucat să o scrie. Și a tot...

Interviu realizat de Al. Cistelecan Ziarul Transilvania « Există o misiune a Ardelalului, aceea de a ne demonstra nouă și Europei, că o o coexistență milenară a unor etnii diverse în interiorul unui stat este necesară și posibilă în continuare. », declară Dan Culcer, unul dintre întemeietorii seriei noi a revistei « Vatra » Dan Culcer, azi „om de presă” francez, a fost unul dintre întemeietorii seriei noi a revistei Vatra din Târgu-Mureș. S-a născut la Sulina, la 15 iunie 1941, dar, ardelean străvechi, și-a făcut studiile la Sighișoara și Cluj (Facultatea de filologie). De la înființarea revistei (1971), până în 1987, când pleacă în Franța, a fost redactor al „Vatrei” și unul din cei mai marcanți critic literari ai vremii, contribuind la reabilitarea perspectivei sociologice asupra literaturii. În țară i-au apărut volumele „Un loc geometric” (1973), „Citind sau trăind literatura” (1976), „Serii și grupuri” (1985). Cunoscător al limbii și literaturii maghi...

Emil Hurezeanu  and  Nestor Ratesh 01.10.2009 14 septembrie 1989 „ Actualitatea românească ”. (Moderator: Emil Hurezeanu; colaborează la program: Nestor Ratesh) Două mesaje ale Doinei Cornea . Scrisoare deschisă adresată unei prietene prin  Radio Europa Liberă  deoarece pentru mine poșta nu funcționează (în lectura Ioanei Crișan). In legătură cu declarația redactată la 16 iunie la Budapesta. http://www.europalibera.org/audio/Audio/248888.html http://www.europalibera.org/content/article/1861587.html Patriotismul normal al Doinei Cornea îl cam irită pe Nestor Ratesh mai ales atunci când vorbește de participarea minorității maghiare și evident evreiești la instalarea regimului. Situația Ardealului de Nord până la semnarea păcii de la Paris, menținut ca monedă de schimb și metodă de șantaj ar trebui studiată în detaliu de istoricii români.

Am primit de la istoricul și arhivistul  Vasile LECHINŢAN câteva informații privind  revendicarea cl ǎ dirii Liceului Unirea din Târgu Mureş de către Episcopia Romano-catolică din Alba Iulia. Datele oferite de el mai jos pot fi verificate. După știința mea ele sunt corecte. Problema este că prin aceste revendicări nobiliare și etniste, semne ale unei insidioase tentative de Restaurație, combinată cu cleptocrația română, care își ia partea, care se extind asupra Ardealului, asupra terenurilor agricole, cu păduri cu tot, care au fost subiectul unei reforme agrare după 1920, se anulează încetul cu încetul efectul actului politic al Unirii din 1919, în numele unor drepturi de proprietate care sunt dacă nu falsificate, oricum interpretate în mod abuziv sub presiunea unor acțiuni în justiție care nu țin seama de succesiunea istorică și produc efecte subliminal bazate pe o tradiție KuK a dualismului austro-ungar, în numele unor acte a căror validitate este contestabilă. Dar Justi...

Sunt de acord cu titlul comunicatului de mai jos . Etnicizarea oricărei acțiuni umane, altminteri oricum nespecifice etnic, nu este un demers științific, juridic sau moral corect. Ei și, veți zice? Aici începe opinia mea. Protestele acestei asociații ar fi mai eficiente dacă ar folosi cifrele reale, etnicizate fără rușine, explicit incorecte politic, chiar dacă ar contrazice punctul lor de vedere fățarnic, teoretic și sociologic, pentru a dovedi că infracționalitatea țigănească este sau pare a fi o invenție, eventual o exagerare.  Țiganii sunt o minoritate vizibilă. Nu e vina lor că au culoarea pielii diferită de a suedezilor, să zicem. Culoarea și comportamentele sociale sau statul social îi individualizează, ele fac parte din identitatea lor, din ceea ce se vede, chiar dacă statistic și realist știm că există mulți, dacă nu chiar o majoritate de țigani care nu fură ci muncesc corect sau aproape corect. Să se demonstreze că organizatorii de jocuri de noroc, hoațele de biju...