Treceți la conținutul principal

Revendicare abuziva: Liceul Unirea din Targu Mures

Am primit de la istoricul și arhivistul Vasile LECHINŢAN câteva informații privind revendicarea clǎdirii Liceului Unirea din Târgu Mureş de către Episcopia Romano-catolică din Alba Iulia. Datele oferite de el mai jos pot fi verificate. După știința mea ele sunt corecte.
Problema este că prin aceste revendicări nobiliare și etniste, semne ale unei insidioase tentative de Restaurație, combinată cu cleptocrația română, care își ia partea, care se extind asupra Ardealului, asupra terenurilor agricole, cu păduri cu tot, care au fost subiectul unei reforme agrare după 1920, se anulează încetul cu încetul efectul actului politic al Unirii din 1919, în numele unor drepturi de proprietate care sunt dacă nu falsificate, oricum interpretate în mod abuziv sub presiunea unor acțiuni în justiție care nu țin seama de succesiunea istorică și produc efecte subliminal bazate pe o tradiție KuK a dualismului austro-ungar, în numele unor acte a căror validitate este contestabilă. Dar Justiția României este distribuită de către judecători incompetenți care nu cunosc istoria proprietății în Ardeal. Acest lucru nu este acceptabil pentru români. Dan Culcer

Fondul de Studii n-a fost niciodatǎ proprietatea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. A fost doar dat în administrarea  „Ordinariatului Catolic de rit latin de Alba Iulia",

A fost, pânǎ la naţionalizarea din anul 1948, proprietatea exclusivǎ a Fondului de Studii Catolic (ATENŢIE, NU ROMANO-CATOLIC) Ardelean creat de stat (de împǎrǎteasa Maria Tereza) şi administrat de stat din 1770 pânǎ 1866, când este dat în administrarea Statusului Romano-Catolic Ardelean, deci în administrarea şi nu în proprietatea acestuia. Am precizat: ATENŢIE, NU ROMANO-CATOLIC, pentru cǎ Imperiul Austriac nu considera pe CATOLICII români de rit grec, adicǎ pe greco-catolici, nişte CATOLICI de mâna a douǎzecişişaptea, sǎ zicem, ca sǎ nu aibǎ dreptul la beneficiile acestui Fond de Studii.
 Fondul de Studii Ardelean avea proprietǎţi uriaşe în Transilvania, din care s-au ridicat şi clǎdiri precum clǎdirea actualului Liceu Unirea din Tîrgu Mureş. (La ridicarea acestei clǎdiri s-au folosit şi sume importante din fonduri de stat, pe lângǎ cele ale Fondului de Studii.). De exemplu,  pe clǎdirea fostului Liceu Piarist din Cluj scrie pe fronton, în piatrǎ, cǎ este ridicat din Fondul de Studii Catolic (ATENŢIE, NU ROMANO-CATOLIC)  Ardelean.
Fondul de Studii n-a fost niciodatǎ proprietatea Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. A fost doar dat în administrarea  „Ordinariatului Catolic de rit latin de Alba Iulia", conform Acordului de la Roma din anul 1932 dintre Statul Român şi Vatican. Acest Acord a fost denunţat de Statul Român în anul 1948.
Consider cǎ orice deturnare a proprietǎţii acestui Fond de Studii, orice deposedare aacestui Fond de Studii pentru a fi trecut pe o instituţie sau alta este un act arbitrar, o creare a unei situaţii juridice noi, total diferitǎ faţǎ de aceastǎ fundaţie istoricǎ, orice trecere în proprietatea exclusivǎ a unei singure etnii, a unei instituţii anume a unui cult religios romano-catolic este o trǎdare a demnitǎţii românilor ardeleni, o mare nedreptate istoricǎ, o schilodire a istoriei, o jefuire a dreptului românilor, o sursǎ uriaşǎ de tensiuni interetnice şi un atentat la buna convieţuire dintre etniile din România care au frumoase punţi istorice de legǎturǎ prin aceste averi istorice comune - moşteniri ale trecutului.

Vasile LECHINŢAN
ANEXE

Textul încrustat în piatrǎ pe frontunul fostului Liceu Piarist din Cluj (unde au învǎţat marile noastre personalitǎţi istorice: Şincai, Maior, Avram Iancu, Papiu Ilarian, Aron Pumnul ş.a. şi unde au predat celebrul medic oculist român Ioan Molnar Piuariu, profesorul român de Drept Ladislau Vaida, protopopul greco-catolic al Clujului Ioan Fekete Negruţiu ş. a.), în anul reclǎdirii lui – 1821 (MDCCCXXI), atunci numit Lycevm Regivm (Liceu Regesc, adicǎ de Stat, deci nu romano-catolic). De observat cǎ denumirea Fondului era Fondul de Sudii Catolic (FVNDI  STVDI. CATH.), nu romano-catolic.
Fragment din textul Acordului de la Roma dintre Statul Român şi Vatican, din 1932. Subliniatǎ trecerea în administrarea Ordinariatului Catolic de Alba Iulia. Copie dupǎ « Monitorul Oficial » al României, Partea I, nr. 180 din 3 august 1932, p. 4788-4790.


Textul Decretului nr. 151 din 17 iulie 1948 de denunţare a Concordatului dintre Statul Român şî Vatican din 1927 şî a tuturor acordurilor ulterioare fǎcute pe baza acestui Concordat. Copie dupǎ « Monitorul Oficial » al României, Partea I, nr. 164 din 19 iulie 1948, p. 5964.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...