Treceți la conținutul principal

Amintiri de la Vatra târgu-mureșeană. 1971

Amintiri de la Vatra. 

În numărul 2 din 1971 al revistei Vatra s-au publicat fragmente din scrisorile de încurajare pentru noua revistă din Târgu Murerș.

Citez : « Au sosit la redacţie numeroase scrisori în care apariţia VETREI este salutată cu bucurie sinceră. Mulţumind tuturor celor care ne-au adresat cuvinte calde, de îndemn şi participare sufletească la început de drum, reproducem cu o mărturisită plăcere fragmente din aceste scrisori de salut. 

Moses Rosen — „Apariţia unei noi publicaţii literare este o sărbătoare a culturii. Revista dv., care reia o ilustră tradiţie, vine să adauge un plus de frumuseţe peisajului cultural al ţării. Fie ca munca redactorilor şi colaboratorilor ei să fie binecuvîntată de succes deplin, ca Vatra dv. să dea căldură şi lumină". 

Cu discreție, redacția, probabil la sugestia delicată dar imperativă a Direcției Presei, secția de cenzură locală, a evitat să precizeze cine este Moses Rosen. Avem, totuși proba sensibilității serviciului de informații al Comunității. Căruia îi mulțumim și pe această cale. 

Pe vremea aceea, cel puțin trei dintre redactorii revistei erau bărboși, Culcer, Guga, Sin, priviți cu maximă suspiciune de activiștii pcr pe lângă care treceam, intrând pe poarta principală a județenei PCR din Târgu Mureș și urcând pe frumoasă scară de marmură, până la etajul ultim al clădirii, unde ni se alocase temporar o încăpere cu rol de sediu al redacție, în cadrul secției de propagandă, condusă pe vremea aceeam dacă ămi aduc bine aminte, de un absolvent de filosofie din Cluj, pe nume Trâmbițaș. Realizez acum perfecta coordonare dintre instituție și nomeclatură. Trâbițașii trâmbițează victoria soacialismului. A mai fost o șefă a acestui sector, una poreclită Vulcănița, o tovarășică blondă, grăsuță, vigilentă, nevasta tovarășuiui Vulcan, corspondent județean de presă al ziarului central de partid, Scânteia. Mi-a rămas o singură amintire din contactul cu vigilența Vulcăniței : interpretarea pe care mi-o opunea ca explicație a refuzului de publicare a unei poezii, nu mai știu autorul, pentru expresia « șoldurile ei, albe ca făina», în care dânsa citea o aluzie «pornografică» la ipotetica practică muierească, a utilizării mișcării șoldurilor și curului precumsita care cerne făină. 

Cum am scris deja, poate de aceea am primit relativ repede un adevărat sediu pe strada Primăriei nr. 1, scurtă stradă străjuită de Casa Sindicatelor, de sediul Județenei PCR și de fața laterală a Primăriei, unde domnea, ca primar, un cadru didactic universitar, specializat în socialism științific, pe nume Vasile Rus. 

După ani de locuire în chirie, mai exact în gazdă, între 1963 și 1971, grație primarului acestuia am primit dreptul de a avea buletin de Târgu Murreș, o locuință de două camere într-un bloc de zece etaje pe Aleea Cornișa, devenind cetățean stabil, căsătorit, cu soția însărcinată, în așteptarea primei noastre fiice, Ioana Larisa, născută în august 1972. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!