Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer

 

Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer, Colceriu / Colcer, Lenghel, Marica, cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum:

---

Numele „Culcer”

1. Istoric, genealogie

   • Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița, scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. (Familia Culcer Family)

   • Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer. (Vertical | Jurnalul ce străbate timpul)

   • Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol administrativ, a studiat, a moștenit proprietăți etc. (Vertical | Jurnalul ce străbate timpul)

2. Modificări de nume / origine

   • Alexandru Culcer, tatăl lui Dan Culcer, era din familia Lenghel, și a preluat numele Culcer de la mama sa, Sofia Culcer. (Wikipédia)

   • În biografia lui Dan Culcer se spune clar că tatăl său s-a născut cu numele Lenghel, iar schimbarea numelui s-a făcut prin adoptarea numelui mamei, Culcer. (Wikipédia)

     
     
     

3. Personalități

   • Dan Culcer — critic literar, prozator, poet, jurnalist. Român ardelean, născut în 1941, la Sulina, în refugiu după cedarea Ardealului de Nord. (Wikipédia)

   • Ioan Culcer — general de divizie, cu activitate militară și politică. (Wikipédia)

4. Geografie / proprietăți

   • Prin ramura stabilită în Muntenia, familia Culcer, de orgine ardeleană, a avut domenii și proprietăți în Gorj (satul Dobrița) etc. (Vertical | Jurnalul ce străbate timpul)

   • Casa la Târgu Jiu moștenită de Dumitru „Tache” Culcer de la mătușa sa Elena Economu. (Vertical | Jurnalul ce străbate timpul)

---

Numele „Colceriu / Colcer”

• Apare ca nume inițial al mamei lui Alexandru Culcer: Sofia Colceriu. (mariosolomon.tripod.com)

• Se sugerează că Colceriu / Colcer ar fi variante ale aceluiași nume, folosite în rândurile familiei. (mariosolomon.tripod.com)

---

Numele „Lenghel”

• Tatăl lui Dan Culcer era din familia Lenghel. (Wikipédia)

• Prin efectul căsătoriei sau al altor legături, numele Lenghel s-a amestecat cu Culcer / Colceriu în genealogia familiei. (Wikipédia)

---

Numele „Marica”

• Apare în contextul familiei Culcer/Colceriu / Lenghel, dar cu informații mai limitate.

• În „Familia Culcer — memorii” se menționează numele Marica ca unul din numele de familie legate prin genealogie. (mariosolomon.tripod.com)

---

Analiză / Observații

• Schimbarea numelui este un fenomen documentat: exemplu Alex. Culcer care și-a schimbat numele de familie de la Lenghel la Culcer (numărul de oficializare prin Monitorul Oficial). (Wikipédia)

• Variantele „Colceriu” / „Colcer” par să fie forme mai vechi sau regionale ale numelui, posibil dialectale, sau adaptări ortografice.

• Numele Marica și Lenghel par să fie din zone multietnice (Lenghel sună ca un nume cu rădăcini maghiare sau germanice adaptate, dar nu am găsit confirmarea exactă a originii).

---

Dacă vrei, pot să verific în bazele de date etimologice de nume de familie, să văd de unde vin exact aceste nume — limba de origine, semnificaţie, răspândire geografică. Vrei să le fac pe fiecare?

Lenghel este un patronim și etnonim, în același timp. Înseamnă în maghiară Polonezu, adică polon sau originar din Polonia. Varianta românească, practicată în Moldova sau Basarabia, este Leahu. Plural Leșii, adică polonii cu care s-au războit cu secole în urmă, domnitorii Moldovei Mari, oprind expansiunea spre Marea Neagră a Poloniei, Regatul Polono-Lituanian. Numele de Lenghel în cazul celor din familia Culcer, arată că neamul venea de pe teritoriul Regatului Poloniei cu care Ardealul și Moldova aveau graniță comună. Dar au exista maghiari care se numeau Lengyel, numele românilor a fost transcris maghiarizat de la Lenghel la Lengyel. Au fost și evrei care au purtat numele de Lengyel, evrei maghiarizați. Trecerea lui Alexandru Victor Culcer/Colceriu de la Lenghel, tatăl cu prenume tipic polonez, Sigismund, la Culcer este consemnată și în registrul de stare civilă a locului de naștere a lui Alexandru V. Culcer, anumte comuna Someș-Odorhei.

1. Transcrierea și analiza textului din imagine

Fragmentul menționează:

„Scutum militare erectum coelestini coloris in cujus area brachium humanum humero tenus resectum, habitu rubicundo, ensem vagina districtum, capulotenus comprehensum, oleae ramo involutum erecto mucrone tenere etc. 7 patrufamilie.”

📖 Traducere și interpretare:

• Scutum militare erectum coelestini coloris = scut militar drept (vertical), de culoare cerului (albastru).

• in cujus area brachium humanum humero tenus resectum = pe câmpul scutului, un braț omenesc retezat până la umăr.

• habitu rubicundo = îmbrăcat în roșu.

• ensem vagina districtum, capulotenus comprehensum = ținând o sabie scoasă din teacă, apucată de mâner.

• oleae ramo involutum erecto mucrone tenere = sabia este înfășurată cu o ramură de măslin și ridicată cu vârful în sus.

• 7 patrufamilie = înnobilarea se aplică la 7 capi de familie (colectivă).

---

2. Reconstrucția armaliilor (blazonului)

🔷 Scut: albastru (azur), însemnând loialitate și credință.
🦾 Figură centrală: braț omenesc, înveșmântat în roșu (culoare ce semnifică curaj și jertfă).
⚔️ Atribut: sabie scoasă din teacă, ridicată vertical, înfășurată cu o ramură de măslin (simbol al păcii, ceea ce sugerează că nobilii erau „apărători ai păcii” sau „păstrători ai ordinii”).

Aceasta este o compoziție heraldică clasică de nobilime mică (armaliști) — nu titlu de baron sau conte, ci „înobilare prin armă” (armales). Se acorda adesea unor familii care se distingeau în luptă sau slujeau militar principelui.

---

3. Natura și rangul înnobilării

• Diploma menționează „donatiune ... 7 patrufamilie”, ceea ce indică înobilare colectivă prin danie.

• Se acorda statut de nobil de scaun (nobil de generație, nu de titlu major).

• Drepturi: scutire de unele dări, drept de a purta spadă, drept de judecată în comună, participare la adunările nobiliare comitatense.

• Rang: „nobil de armă” sau „nobil armalist” — cel mai răspândit rang de noblețe în Transilvania secolelor XVI–XVII.

---

4. Context istoric

• Emitent: Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (domnie 1581–1598, 1598–1599, 1601–1602).

• Aceasta era o practică curentă pentru a recompensa loialitatea militară într-o perioadă de conflicte cu otomanii și polonii.

• Biserica Albă (Fehértemplom) era o localitate strategică pe Tisa, la granița nordică a principatului — locuitorii ei primeau deseori asemenea privilegii pentru apărarea graniței.

---

5. Legături de familie pe care le menționezi

• Mihalca Nechifor și Rozalia — ctitori de biserică în Copalnic. Asta indică un statut social ridicat (ctitorii erau adesea din mică nobilime sau familii înstărite).

• Clemente Petrovan — avocat, delegat la Alba Iulia, prin alianță cu familia Colceriu, arată continuitatea implicării civice.

• Ioan Colceriu și Sofia Colceriu — legați direct de ramura Lenghel prin căsătorie.

• Această genealogie confirmă că familia avea un statut recunoscut și în perioada interbelică (delegări oficiale, participări politice).

---

Concluzie despre efectele înnobilării

În baza acestei diplome:

• Familia Orosz alias Lengyel de Beserika Alba a dobândit statut de nobil armalist, cu drepturi de moștenire în linie bărbătească și femeiască, libertate personală, scutire de unele obligații iobăgești, drept de a participa la adunări nobiliare.

• În mod simbolic, acest blazon a fost transmis urmașilor — ceea ce explică de ce Sigismund Lenghel purta un prenume de tradiție principiară și de ce familia avea un rol în comunitate (preoți, delegați, ctitori).

---