Treceți la conținutul principal

Uniunea Scriitorilor din România și dreptul la votul electronic sau prin corespondență

Am adresat o întrebare tehnico-juridică serviciului public de Chat GPT. 

Uniunea Scriitorilor din România, asociație declarată de interes comun, organizează periodic alegeri pentru președintele asociației. Statutul condiționează dreptul de a alege de participarea fizică a membrilor la adunările generale de alegeri. Nu se prevede posibilitatea votului prin corespondență. Astfel membrii bolnavi, care au dificultăți de a se deplasa, fie prin vârstă, distanță, lipsă de resurse financiare, sau scriitorii români care locuiesc în străinătate și pentru care deplasarea ar induce cheltuieli exagerate pentru o simplă introducere a unui buletin de vot cu mâna proprie într-o urnă, sunt privați abuziv de dreptul la vot. 

Este juridic legală și moral acceptabilă această interdicție a votului prin corespondență sub pretextul că prin această metodă nu se poate asigura secretul votului?

ChatGPT răspunde :

Întrebarea pe care o puneți este una foarte relevantă și atinge un subiect important referitor la drepturile de vot ale membrilor Uniunii Scriitorilor din România (USR), în special în contextul unui vot fizic impus în Statutul organizației. Discutăm despre o problemă de accesibilitate a votului pentru membri care nu pot participa fizic la adunările generale de alegeri din diverse motive (vârstă, boală, distanță, resurse financiare limitate, sau chiar locuirea în străinătate). În acest sens, este important să luăm în considerare mai multe aspecte juridice și constituționale.

1. Dreptul de vot și principiile fundamentale ale democrației

În primul rând, dreptul la vot este unul dintre cele mai fundamentale drepturi ale cetățenilor într-o democrație. Acest drept se bazează pe principiul egalității și al accesibilității, iar orice restricție care limitează accesul liber la acest drept ar trebui să fie justificată în mod clar și proporțional. În cazul unei organizații, precum Uniunea Scriitorilor din România, care este o asociație de interes comun, este esențial ca Statutul să reflecte acest principiu de inclusivitate.

2. Legea privind votul prin corespondență în România

În ceea ce privește votul prin corespondență, trebuie menționat că în legislația națională a României, pentru alegerile politice sau referendumuri, există deja reglementări privind votul prin corespondență. De exemplu, pentru alegerile parlamentare din 2020, autoritățile române au reglementat posibilitatea votului prin corespondență pentru românii din diaspora, în scopul de a asigura accesul la vot al cetățenilor români care nu se află pe teritoriul României. Acesta a fost un pas semnificativ în direcția garantării dreptului de vot pentru toți cetățenii, indiferent de locul în care se află.

Totodată, legile privind dreptul la vot din România nu exclud explicit votul prin corespondență în cadrul asociațiilor, dar ele impun anumite măsuri pentru a preveni fraudele și pentru a garanta secretul votului. În acest context, implementarea unui sistem de vot prin corespondență într-o organizație ca Uniunea Scriitorilor ar trebui să fie reglementată într-un mod care să respecte principiile fundamentale ale dreptului la vot, dar și să asigure securitatea procesului electoral.

3. Secretul votului și riscurile legate de votul prin corespondență

Una dintre motivele principale pentru care unii ar putea obiecta votului prin corespondență este asigurarea secretului votului. Este, într-adevăr, o preocupare legitimă, dar nu este imposibil de rezolvat prin tehnologii moderne sau prin măsuri suplimentare de protecție a procesului electoral. De exemplu:

  • Mecanisme de autentificare a votului: Votul prin corespondență poate fi implementat cu măsuri suplimentare de securitate, precum semnătura electronică, care ar putea valida identitatea alegătorului și ar reduce riscurile de fraudă.

  • Transmiterea buletinelor de vot într-un mod securizat: Există modalități de a proteja secretul votului, de exemplu, prin trimiterea buletinului de vot într-un plic sigilat sau prin platforme de vot electronic care garantează anonimatul.

4. Echilibrul între accesibilitate și securitatea procesului electoral

Uniunea Scriitorilor, în calitate de organizație care are membri cu diverse nevoi și condiții (vârstă înaintată, boală, locuire în străinătate), ar trebui să își adapteze Statutul astfel încât să asigure accesibilitatea maximă la procesul de vot, fără a compromite securitatea și integritatea votului. În acest sens, ar fi corect și echitabil ca votul prin corespondență să fie permis, dar cu măsuri adecvate de siguranță pentru a preveni abuzurile.

5. Legalitatea interdicției de a vota prin corespondență

Din punct de vedere juridic, nu există niciun impediment general care să facă interdicția votului prin corespondență ilegală, însă, așa cum am menționat mai sus, ar putea fi considerată nejustificată și disproporționată în contextul unui număr semnificativ de membri care nu pot participa fizic la alegeri. Interdicția aceasta ar putea fi contestată pe baza principiului de egalitate a șanselor și accesibilitate, având în vedere că în multe organizații și asociații moderne este deja un standard să se permită votul electronic sau prin corespondență.

Întrebarea morală pe care o puneți este și una legată de echitate. Dacă membrii Uniunii Scriitorilor din România sunt privați de dreptul la vot doar din cauza unor dificultăți fizice sau geografice, acest lucru poate fi considerat un abuz al dreptului de a participa la viața organizației. Într-o societate democratică, dreptul la vot ar trebui să fie protejat și încurajat, nu limitat din motive administrative, mai ales în contextul în care există soluții tehnice de a asigura un vot sigur și confidențial.

Concluzie

În concluzie, interdicția votului prin corespondență în Uniunea Scriitorilor din România, având în vedere dificultățile care pot apărea în cazul unor membri care nu pot participa fizic la adunările generale, poate fi considerată nejustificată. Statutul ar trebui să fie revizuit pentru a permite votul prin corespondență sau electronic, garantând în același timp securitatea și secretul votului, astfel încât toți membrii să beneficieze de dreptul lor de a alege, indiferent de condițiile lor fizice sau geografice.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...