Treceți la conținutul principal

Dan Culcer. Turnători amatori și turnători cu condicuță

 Dan Culcer.  Turnători amatori și turnători cu condicuță

Între denunțul turnătorului amator N. Manolescu, adresat CNCD-ului, prin presă (revista România literară, decembrie 2023), și denunțul unor turnători cu condicuță la Securitate, înainte de 1989, nu există nici o deosebire de natură psihologică și morală, eventual doar una de natură formală.

O constatare a calităţii de colaborator al CNCD, actuala Securitate ideologică, care veghează, printre altele, la aplicarea unor abuzive ordonanțe de urgență, este subsumată întrunirii cumulative a trei condiţii: (1) prima condiţie este aceea ca această persoană să fi furnizat informaţii, (2) a doua condiţie vizează conţinutul informaţiei furnizate, în sensul că prin aceste informaţii se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului colonial totalitar din România pseudo-democratică (3) iar a treia condiţie se referă la efectele furnizării informaţiilor, în sensul că au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 

Consider că fac parte dintre ziariștii care denunță situația de colonie în care se află România, că mi se îngrădesc drepturile și libertățile fundamentale, că am fost amenințat public cu represalii pentru opiniile și analizele mele, că mi s-au aplicat represalii pentru opiniile și analizele mele de către Iulian Boldea, redactorul șef al revistei Vatra.

Aceste condiții cumulative fiind întrunite, în cazul meu, consider că Nicolae Manolescu este un colaborator al Securității ideologice și un cenzor, practică interzisă prin Constituția României actuale. Îmi exprim, în consecință, disprețul absolut față de un asemenea comportament social. Consider că astfel de practici, încurajate de  CNCD, astfel de practici ale colaboratorilor sau susținătorilor acestei instituții sunt anti-constituționale și reprezintă o încălcare flagrantă a drepturilor omului și cetățeanului român.

Denunțul lui Nicolae Manolescu a avut ca efect o flagrantă discriminare, etichetarea mea, nedemonstrată dar publică, prin presă, drept «antisemit» de către persoane private, post-cenzurarea articolului meu publicat deja în revista Vatra, respingerea colaborării mele ulterioare la revista Vatra de către redactorul șef, Iulian Boldea, sub pretextul că revista ar fi suferit daune de imagine, că niște colaboratori, nenumiți, ar fi șantajat redacția cu retragerea colaborării lor, dacă revista ar continua să-mi publice articolele mele, de orice natură ar fi ele. 

În aceeași categorie de denunțători, colaboratori voluntari ai Securității  ideologice active în România actuală, se află Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Corina Șuteu, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Carmen Mușat, Iulian Boldea, Răzvan Chiruță, redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022, autorii textelor defăimătoare la adresa mea, în care sunt etichetat ca antisemit. 

În acest ultim caz, al textului semnat Răzvan Chiruță, am solicitat un drept de replică, care mi-a fost acordat după ce am insistat. Iată ce am scris pe situl PressHUB.

COMENTARII
    • Domnule Răzvan Chiruță, vă rog să modificați textul dv. înlocuind cuvântul „evreii ” cu „unii evrei”. Nu am utilizat acest gen de metonimie, adică de generalizare, responsabilitatea utilizării unei generalizări stupide de acest tip, vă revine în întregime. Observațiile și criticile mele se referă la cinci persoane, nu la comunitatea mondială a evreilor, nici la cetățenii statului Israel. Cazul Stelei lui David a fost clarificat de ziariști corecți de la postul de radio EuropaLiberă Moldova, confirmând analiza mea. Vă rog să introduceți erata necesară în locul unde ați difuzate o afirmație falsă, devreme ce simpla publicare a analizei mele este considerată o probă de antisemitism. Dan Culcer

  1. Domnule Redactor șef,
    Difuzarea unei informații false, recunoscută ca atare devreme ce ați publicat comentariul meu anterior, implică exprimarea regretului și difuzarea informației corecte, sub semnătura autorului responsabil. Aștept regretul și corectura în textul dv, nu la comentarii. Toate astea fac parte din etica profesionala a ziaristului. Nu-i așa, Domnule Răzvan Chiruță? V-am lăsat un mesaj pe pagina dv. de Facebook. Puteți utiliza linkul respectiv pentru a publica replica mea la calomniile Dlor Manolescu, Oișteanu, Cornea, în chiar cuprinsul independentei dv publicații. Ca să nu vă pierdeți vremea, copiez aici mesajul meu de pe pagina dv FB.
    Domnule Răzvan Chiruță, ați publicat la 14/12/2023, pe situl PressHub sub semnătura dv un material cu caracter calomnios intitulat Derapajul antisemit al lui Dan Culcer nu este un accident. Ce scrie în „Certitudinea”. 

    Regula de presă și de justiție cere ca o acuzație să fie demonstrată de acuzator. In justiție se ascultă și partea adversă. Ceea ce dv nu ați făcut și nici nu ați încercat să faceți. Adresa mea mail este publică, sursa cea mai simplă pentru a o obține era să vă adresați redacției Vatra, unde sunt colaborator. Ceea de asemenea nu ați făcut. Vă cer să publicați în paginile PRESSHUB, unde sunteți redactor șef, Comunicatul meu de presă care conține toate precizările necesare privitoare la acest caz de calomnie prin presă.
    Salutări colegiale Dan Culcer
    E suficient să publicați textul următor, activând linkul integrat :
    Bună ziua, vă trimit un comunicat de presă, cu valoare de protest, adresat de mine colegilor scriitori și cititorilor noștri. Textul poate fi difuzat imediat. Comunicatul, dimpreună cu linkurile explicative complementare se pot citi și recupera la adresa următoare :
    https://jurnalulunuivulcanolog.blogspot.com/2024/01/texte-si-surse-documentare-contextul.html
    Mulțumesc. Dan Culcer

Câteva elemente legale pot fi lămuritoare analiza propusă de mine unei situații integral simetrice.

 https://www.cncd.ro/despre-cncd-prezentare-generala/


Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare.

Criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

Formele discriminării

Discriminarea directă. Survine când o persoană beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât o altă persoană care a fost, este sau ar putea fi într-o situație comparabilă, pe baza oricărui criteriu de discriminare prevăzut de legislația în vigoare.

Discriminarea indirectă. Survine atunci când o prevedere, un criteriu, o practică aparent neutră dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția cazurilor în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere acelui scop sunt adecvate și necesare. De asemenea, discriminarea indirectă este orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizează nejustificat, supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate față de altele care se află în situații egale.

Discriminarea multiplă. Survine atunci când o persoană sau un grup de persoane sunt tratate diferențiat, într-o situație egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ.

Hărțuirea. Este orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv, pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.

Victimizarea. Este orice tratament advers, venit ca reacție la o plângere sau acțiune în instanță sau la instituțiile competente, cu privire la încălcarea principiului tratamentului egal și al nediscriminării.

Dispoziția de a discrimina (ordinul de a discrimina). Este considerată a fi tot o formă de discriminare și reprezintă un ordin primit de o persoană sau un grup de persoane de la o altă persoană sau grup de persoane pentru a discrimina.

 

 



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.