Treceți la conținutul principal

Dacă este așa, ce tot scheaună Florian?

Sursa  https://www.dw.com/ro/te-sim%C8%9Bi-sigur-ca-evreu-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/a-47257410 [DeutscheWelle]
« departe de a se simți în pericol în România, așa cum, într-o emisferă occidentală tot mai grevată de antisemitism extremist de dreapta, de stânga și musulman, se cred aproximativ trei sferturi din evreii vest-europeni, în România, ca evrei, se consideră a fi în siguranță.»
„Am stat de vorbă, cu acest prilej, cu rabinul Shaffer și cu enoriași ai comunității, precum inginerul Mircea Sternberg sau diamantarul Sorin Wiederman. Care, spre deosebire de majoritatea coreligionarilor lor din iluminata Germanie, din laica Franță ori din avansatele și progresistele țări scandinave, tustrei mi-au confirmat, la întrebarea mea și după o pauză de reflecție, un fapt aparent uimitor. Și anume că, departe de a se simți în pericol în România, așa cum, într-o emisferă occidentală tot mai grevată de antisemitism extremist de dreapta, de stânga și musulman, se cred aproximativ trei sferturi din evreii vest-europeni, în România, ca evrei, se consideră a fi în siguranță.
E acest sentiment de confort și de încredere legat de raporturile româno-evreiești? De cele româno-israeliene? Nu neapărat, deși cele din urmă au fost întotdeauna speciale. Nici când, la comanda Rusiei, statele Tratatului de la Varșovia au rupt relațiile diplomatice cu statul evreu, România nu s-a conformat.

În plus, România e o țară credincioasă. Iar atașamentul la valorile religioase contează enorm. Rabinul Shaffer, a cărui redingotă neagră, ale cărui port tradițional și lungă barbă albă sunt deopotrivă impozante și de departe vizibile, admite că înfățișarea sa de evreu ortodox nu-l împiedică defel să se simtă respectat, ca om religios, pe meleagurile românești. Ba dimpotrivă.
Nu e puțin lucru în Uniunea Europeană. Una mândră de cultura ei iudeo-creștină, plină de considerațiune față de victimele nazismului, dar, paradoxal, tot mai plină de no go areas, în care a te deplasa cu o kippa pe cap echivalează cu oribile insulte, cu o posibilă agresiune fizică antisemită, dacă nu și cu sinuciderea. [Comentariul meu :?????]

Dacă evreii religioși au noroc cu România, și românii au mare noroc cu rabinul lor șef. Informatician de meserie, Rafael Shaffer e un gânditor de clasă și un veritabil intelectual. Mi-a mărturisit că a uitat să-și mai dezbrace paltonul începând să citească două cărți. E vorba de Calea celor drepți, a misticului rabin Chaim Luzzatto. Și de lucrarea de căpătâi în domeniul Holocaustului românesc, scrisă de Jean Ancel, despre deportările în Transnistria.
În dialogul său cu participanții la aniversarea de la București a eliberării lagărului de la Auschwitz, rabinul șef al României a ținut să evidențieze un aspect esențial în materie de igienă morală și politică, legat de comemorarea victimelor Holocaustului. Asumarea onestă a unui trecut umbrit de crime în masă oferă șanse de viitor, ratate de statele și neamurile care o refuză. Clasic e exemplul Germaniei federale, care, în flagrant contrast cu RDG-ul comunist, și-a acceptat oficial și integral răspunderea pentru crimele naziste. Or, nu întâmplător, Germania răsăriteană, care a eludat o asumare similară, continuă să fie chinuită de mai ample grupări neonaziste decât vestul țării reunificate în 1990.
Dar cu numai aproximativ 6.000 de evrei rămași în România, mai au oare comunitățile mozaice din țară resurse de viitor? În epoca Ceaușescu, rabinul Moses Rosen, care a participat activ la procesul vânzării evreilor români, prevestea închiderea tuturor sinagogilor românești “în zece ani”.
S-a înșelat. Azi, potrivit rabinului-șef al României, au loc cu regularitate servicii divine în 15 comunități.»

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.