Treceți la conținutul principal

Dacă este așa, ce tot scheaună Florian?

Sursa  https://www.dw.com/ro/te-sim%C8%9Bi-sigur-ca-evreu-%C3%AEn-rom%C3%A2nia/a-47257410 [DeutscheWelle]
« departe de a se simți în pericol în România, așa cum, într-o emisferă occidentală tot mai grevată de antisemitism extremist de dreapta, de stânga și musulman, se cred aproximativ trei sferturi din evreii vest-europeni, în România, ca evrei, se consideră a fi în siguranță.»
„Am stat de vorbă, cu acest prilej, cu rabinul Shaffer și cu enoriași ai comunității, precum inginerul Mircea Sternberg sau diamantarul Sorin Wiederman. Care, spre deosebire de majoritatea coreligionarilor lor din iluminata Germanie, din laica Franță ori din avansatele și progresistele țări scandinave, tustrei mi-au confirmat, la întrebarea mea și după o pauză de reflecție, un fapt aparent uimitor. Și anume că, departe de a se simți în pericol în România, așa cum, într-o emisferă occidentală tot mai grevată de antisemitism extremist de dreapta, de stânga și musulman, se cred aproximativ trei sferturi din evreii vest-europeni, în România, ca evrei, se consideră a fi în siguranță.
E acest sentiment de confort și de încredere legat de raporturile româno-evreiești? De cele româno-israeliene? Nu neapărat, deși cele din urmă au fost întotdeauna speciale. Nici când, la comanda Rusiei, statele Tratatului de la Varșovia au rupt relațiile diplomatice cu statul evreu, România nu s-a conformat.

În plus, România e o țară credincioasă. Iar atașamentul la valorile religioase contează enorm. Rabinul Shaffer, a cărui redingotă neagră, ale cărui port tradițional și lungă barbă albă sunt deopotrivă impozante și de departe vizibile, admite că înfățișarea sa de evreu ortodox nu-l împiedică defel să se simtă respectat, ca om religios, pe meleagurile românești. Ba dimpotrivă.
Nu e puțin lucru în Uniunea Europeană. Una mândră de cultura ei iudeo-creștină, plină de considerațiune față de victimele nazismului, dar, paradoxal, tot mai plină de no go areas, în care a te deplasa cu o kippa pe cap echivalează cu oribile insulte, cu o posibilă agresiune fizică antisemită, dacă nu și cu sinuciderea.

Dacă evreii religioși au noroc cu România, și românii au mare noroc cu rabinul lor șef. Informatician de meserie, Rafael Shaffer e un gânditor de clasă și un veritabil intelectual. Mi-a mărturisit că a uitat să-și mai dezbrace paltonul începând să citească două cărți. E vorba de Calea celor drepți, a misticului rabin Chaim Luzzatto. Și de lucrarea de căpătâi în domeniul Holocaustului românesc, scrisă de Jean Ancel, despre deportările în Transnistria.
În dialogul său cu participanții la aniversarea de la București a eliberării lagărului de la Auschwitz, rabinul șef al României a ținut să evidențieze un aspect esențial în materie de igienă morală și politică, legat de comemorarea victimelor Holocaustului. Asumarea onestă a unui trecut umbrit de crime în masă oferă șanse de viitor, ratate de statele și neamurile care o refuză. Clasic e exemplul Germaniei federale, care, în flagrant contrast cu RDG-ul comunist, și-a acceptat oficial și integral răspunderea pentru crimele naziste. Or, nu întâmplător, Germania răsăriteană, care a eludat o asumare similară, continuă să fie chinuită de mai ample grupări neonaziste decât vestul țării reunificate în 1990.
Dar cu numai aproximativ 6.000 de evrei rămași în România, mai au oare comunitățile mozaice din țară resurse de viitor? În epoca Ceaușescu, rabinul Moses Rosen, care a participat activ la procesul vânzării evreilor români, prevestea închiderea tuturor sinagogilor românești “în zece ani”.
S-a înșelat. Azi, potrivit rabinului-șef al României, au loc cu regularitate servicii divine în 15 comunități.»

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Lista lui Mădălin Hodor

Lista lui Mădălin Hodor
Un Mădălin Hodor a devenit «vestit» prin gazete (de perete) și pe Internet de când a publicat în aceeași Revistă 22 lista celor 147 de «colaboratori» ai Securității, lovitură de imagine care era menită să dezechilibreze, în principal, statura morală a academicianului Ion Aurel Pop, devenit atunci președinte al Academiei. Se va putea vedea destul de ușor că Mădălin Hodor nu a fost decât «coada de topor», cum se numesc în popor cei care joacă astfel de roluri, fiind prea mic ca să joace alt rol, în raport cu cei interesați să împiedice «renaționalizarea» și repunerea pe soclu de instituție-far a Academiei Române, acțiuni pe care Ioan Aurel Pop este în curs să le realizeze.
Se va vedea destul de repede probabil că lista numește persoane cu statute foarte diferite. Îi voi pomeni doar pe ion Cristoiu, Lucian Boia. Extrag, nu la întâmplare ci în funcție de informațiile mele, câteva nume pe care le-am suspectat mereu de o colaborare posibilă cu Securitatea. Un exemplu, …