Treceți la conținutul principal

Referendum în favoarea căsătoriei ca relație morală și juridică între o femeie și un bărbat

Voi vota la referendum în favoarea căsătoriei ca relație morală și juridică între o femeie și un bărbat. Homosexualii au deja dreptul de a contracta, sub formă de act civil, o relație care le asigură protecția juridică. Acestor minorități care organizează parade provocatoare, exhibiționiste, le corespund alte parade minoritare, tot atât de exhibiționiste și provocatoare, sub culorile unui steag inventat, pentru ocazie, cel așa-zis secuiesc, sau sub culorile naționale ale unui stat străin, iredent prin chiar natura și istoria sa. 
Toate nu au au decât un scop, subminarea coerenței națiunii române, slăbirea statalității României, prin subordonarea la programele globale, prin infiltrarea agenturilor naționaliste străine. Față de aceste procese prima reacție trebuie să fie aceea de apărare, conservatoare. Modernizarea, adoptarea noilor valori, europenizarea, la care se referă mereu globalizatorii, sunt măști ale unor acțiuni subversive, anti-românești. Consolidarea naționalismului, apărarea națională sunt pentru moment singurele arme de care dispune societatea majorității românești pentru a se feri de disoluția programată prin distrugerea identității tradiționale, constituită în ultimele secole dar insuficient consolidată, din pricina intervenției comuniste, coloniale. 
Luptăm pentru libertate, suveranitate și identitate contra tuturor tendințelor contrare. Definirea căsătoriei este una din multiplele mize ale acestei bătălii.
Nu idealizez instituția căsătoriei. Dar nu sunt de acord cu modificări juridice, morale, sociale și antropologice bazate pe propagandă homosexuală. Nu accept această răsturnare politică care transformă democrația într-o dictatură a minorităților. Firește, nici dictatura pseudo-majorităților nu este acceptabilă. Democrația rămâne democrație doar cu condiția asigurării juridice a jocului liber al opiniilor. În România actuală polarizările politice vor deveni tot ma nete.

Despre prețul de cost social al Referendumului, unul din argumentele critice, rețin aceste două replici antologice : 
«Întrebarea tendențiosă a jurnalistului de la Libertatea „Ați văzut cât costă acest Referendum” a primit un răspuns pe măsură din partea deputatului PSD, medicul Nicolae Bacalbașa. „Păi anticorpii costă. Este vorba încă o dată de apărarea statului român și a poporului român de niște arhitecți ai distrugerii”.
Insistent, ziaristul continuă: „Merită această sumă, 40 de milioane de euro ca să apărăm...? „Poate că o să merite vreodată să punem și mâna pe arme, dacă România asta va fi agresată și în alt mod”, a sunat replica dezarmantă a deputatului social-democrat.

Și pentru că ziaristul nu se lasă până nu află dacă nu era mai bine ca banii respectivi să fie investiți în sănătate, adică în spitale, Bacalbașa explică: „Păi banii sunt investiți în sănătatea profundă a nației, pentru că Familia înseamnă sănătatea profundă a nației. Degeaba faci spitale, dacă distrugi o țară!”

Nu cred în coincidențe. Este deci semnficativă regăsirea pe aceleași baricade a unor inși foarte gălăgioși și activi. Dincolo de praful în ochi al așa-zisului anticomunism criticist al lui Vladimir Tismăneanu solidaritatea de castă este baza socială a acestor clanuri al căror rol în România a fost și este dizolvant, negativ.
« Coincidență? Tismăneanu și Oișteanu, urmașii agenților NKVD pașaportați în România, ponegresc în stil bolșevic susținătorii Referendumului: „popi fundamentaliști, neanderthalieni, obscurantiști, vetuști, misticoizi, neolegionari, naționaliști decerebrați”»

Comentarii

  1. Scriu o lucrare monografică despre M Sin. Ma puteti ajuta cu câteva informatii? Multumesc.
    Adresa de e mail: gafiuc@yahoo.com

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...