Treceți la conținutul principal

Pe marginea unor mișcări de stradă la Florența

Pe marginea unor mișcări de stradă la Florența
Privesc pe ecranul unui televizor în Franța o «bandă de senegalezi» care înaintează ca un tăvălug pe o stradă centrală din Florența distrugând tot ce le stă în cale, tot ce se poate distruge.
O întrebare simplă, totuși. Ce caută niște senegalezi în Italia? Chiar dacă ar fi zonă de război, nu Italia este implicată ca țintă a migrației, ci Franța. Se miră cineva că vin africani și orientalii mijlocii? în Auropa (sic!). 
Normal, li se instalează releuri de televiziune, au acces la televiziunea prin satelit, privesc emisiuni care le arată cât de bine trăim în Europa. Li se dă ocazia să parieze pe cursele de cai din Franța. Li se vorbește despre drepturilel omului și despre tradiția franceză de protectia a azilanților. 
Își distrug actele și plătesc sume uneori imense unor călăuze pentru a ajunge pe acest continent incontinent. Uneori călăuzele se dovedesc a fi de fapt neguțători de sclavi, care îi exploatează fără milă pe cei cărora le oferiseră drogul visului, a sucesului ca la televiziune. Cu sumele plătite călăuzelor migranții ar putea crea intreprinderi locale, gospodării, pentru un regim de autosuficiență, prin microcredite, de pildă. Dar minciuna, propaganda, manipularea, invidia, speranța de mai bine, disperarea în fața răului endemic din patriile lor, îi fac pe acești oameni tineri să fugă cu orice risc.
Dar se poartă ca niște elefanți în prăvălia cu porțelan. De ce ar face altfel, nu e civilizația și orașul lor? Ar putea chiar da foc, incendia aceste cetăți străine, așa cum au făcut strămoșii celor din Europa când au plecat înarmați să pună mâna pe resursele locale și să-și exporte egocentrici modelul lor de viață, în cruciadele orientale sau în colonii. Iar poate curând senegalezii vor reveni pentru a fi angajați pe salarii de mizerie ca să reconstruiască învechitul oraș al Renașterii. Înainte sau după incendiu? Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Petru Clej, combatantul fără milă, komisar la Propagandă și Agitație

« În ceea ce priveste ultra-naționalismul dumneavoastră, el este demonstrat de legătura pe care o fac toți aceia ca dumneavoastră între Serbia, Kosovo, Transilvania, unguri și presupusele conspirații împotriva poporului român. Acest tip de mentalitate îi iresponsabilizează pe români, deci trebuie combătută fără milă.»
Un individ care se consideră ziarist și care se numește Petru Clej scrie recent, într-o gazetă intitulată Acum, această frază șchioapă. Din care înțeleg că dânsul crede că nu există nici o legătură între Kosovo și Transilvania. E adevărat, Kosovo era un ținut din Iugoslavia, locuit majoritar de albanezi, a căror prolificitate, determinată paradoxal, printre altele, de starea lor economică precară, a modificat situația demografică într-o zonă aparținând istoric statului sârb. De unde conflictul violent, rezolvat printr-o autonomie locală precară și ea.
Transilvania are o situaţie diferită, majoritatea populației este românească de prea multe secole ca această predominanţă…

Alegeri la scriitori. Mica publicitate sau Mica duplicitate

Nu am pentru moment decât titlul. Sunt convins că voi găsi subiectul și sper, de-asemenea, că voi găsi tonul necesar. Probabil după alegerile care se arată la orizontul patriei noastre de hârtie.
Până atunci, iată textul unei scrisori trimise președintelui Uniunii Scriitorilor din România, în întâmpinarea apropiatelor alegeri pentru postul pe care îl ocupă, încă. Cred că nu e greu de pronosticat : Nicolae Manolescu va fi reales. Printre altele, pentru că o seamă de electori sunt eliminați, privați de dreptul de vot, printr-o prevedere «statutară».

Stimați colegi,
Prin expresiile prezente în textul de mai jos, extras din convocatorul emis de Uniunea Scriitorilor din România la data de 16 Feb 2018, constat că sunt împiedicat să votez, mi se interzice să votez la aceste alegeri.
Lipsa prevederii normale, a votului prin împuternicire, ne interzice realmente de a ne exercita dreptul la vot, tuturor celor care, din motive diverse, nu se pot deplasa sau nu vor a se deplasa în localitatea u…

Această melodie simplă : Un milion de trandafiri roșii

Această melodie simplă, dar mai ales, mișcare din sala în care se rotesc, prinși în vârtejul vieții și iubirii, atâția oameni apropiindu-se de senectute, fericiți încă, mi se pare o romantică metaforă a vieții nostre, dacă nu a tuturora, măcar a majorității. Mereu în căutarea perechii pentru a se lansa pe ringul lunecos, lustruit, aparent luminos, fiecare adaptând un ritm comun în mișcări adesea stângace, înconjurați de culisele întunecate ale sălii de dans, de unde se pleacă, devreme sau târziu, dar se pleacă ineluctabil, atunci când pentru cei prezenți organizatorii ne anunță sec : Balul s-a teminat!!

Dominque Moisan