Unii cititori și unii redactori ai publicației de nișă, ACUM.TV. acționează solidar ca o bandă de cartier. Atacă în haită și apoi fug. Voi exemplifica mai jos. Dar să încep cu începutul.
Punctul de plecare al acestei însemnări este o frază dintr-o relatare a unei ziariste numită Natalia Ghilașcu, al cărui text a fost reprodus de sus numita gazetă de perete (stengazeta, po ruski).
Relatarea era intitulată «Romii au discutat despre evenimentele tragice ale Holocaustului în Tiraspol». În acest context autoarea scrie «Experţii rămân îngrijoraţi că există încă oameni care neagă faptul că Hitler a dat ordin de a distruge un număr mare de romi. Sunt şi îndoieli [cine or fi îndoielnicii, niște sinucigași ??] că peste noapte trei mii de romi fuseseră ucişi şi arşi în cuptoarele de la Auschwitz pe 2 august 1944. s.n.»
Și eu am îndoieli cu privire la o astfel de cifră.
Dar am și mai mari îndoieli cu privire la calitățile de ziaristă ale Nataliei Ghilașcu. Din mai multe motive. Primul este dificultatea ziaristei de a menține coerența notei. În titlul este vorba despre «Holocaustul din Tiraspol». Mai jos se trece, fără vreo necesitate, decât obișnuitele aglutinări demonstrative, la amintirea uciderii unui număr impresionat de țigani într-o singură noapte la Auschwitz II-Birkenau; formularea imprecisă dă impresia stupidă că într-o singură noapte călăii au ucis și ars 3000 de persoane. Ceea ce fiind o imposibilitate naturală, transformă o «informație» în contrariul ei. Dezinformarea, datorată neglijenței stilistice, e intolerabilă.
Intervin astfel : ««peste noapte trei mii de romi fuseseră ucişi şi arşi în cuptoarele de la Auschwitz pe 2 august 1944.»
Stimată Doamnă, Dacă vreți să fiți credibilă evitați să scrieți astfel de aberații. Trei mi de OAMENI uciși și arși în cuptoare într-o noapte??? Din cauza acestui gen de bizarerii se pune la îndoială totul. Dacă sunteți ziaristă, reciclați-vă. Redacția ACUM are interesul să citească ce publică. Dan Culcer»
Schimbând brusc vorba, ca și cum am vorbi despre altceva decât despre o frază scălâmbă a Nataliei Ghilașcu, moderatorul, interpelat mai sus, intervine ca să susțină ceea ce eu nu contestasem acum.
« Alexandru Leibovici:
(15-4-2013 la 16:57)
@Dan Culcer
Moderator ACUM (A.L.)
Autoarea articolului nu participă la discuţii. Informaţia dată de dânsa se regăseşte aici:
… during the final liquidation of the camp on the night of August 2–3, 1944 [...] the remaining 2,897 Romani in the camp were sent to the gas chambers
“… la lichidarea finală a lagărului [lagărul romilor de la Auschwitz II-Birkenau] în noaptea de 2 spre 3 august 1944, 2.897 romi rămaşi au fost trimişi la camerele de gazare”
cu următoarele referinţe:
- Fredrik Barth (2005). One Discipline, Four Ways: British, German, French, and American Anthropology. P. 122. University Of Chicago Press. ISBN 0-226-03829-7;
- Toby F. Sonneman. (2002). Shared Sorrows: A Gypsy Family Remembers the Holocaust. Pp.73–74. University Of Hertfordshire Press. ISBN 1-902806-10-7.
Deci sunt aproape 3.000 de oameni gazaţi în acea noapte; citatul de mai sus nu specifică când au fost cremaţi. Nu am consultat referinţele.
Obs.: Informaţia de mai sus nu este contestată pe pagina corespunzătoare de discuţii de pe Wikipedia.
Aceeaşi informaţie se găseşte şi aici.»
ACUM și AICI intervine banda.
- CHARLIE:(16-4-2013 la 11:57)
Ce are Culcer cu rromii? Nu prea ii iubeste nici dupa moarte. A cazut singur in plasa. Cum sta el cu evreii (pardon jidanii in argot-ul lui)? Nici pa aia nu-i inghite?
Opinie solidară cu comentariul 1 1
Wanda Lucaciu:(16-4-2013 la 12:48)
@Charlie,
Persoane ca. Dan Culcer care negheaza Holocaustul rromilor sunt nenumarati. [invențiile verbale și dezacordul sunt ale autorei, sublinierile ale noastre. d.c.]
Argumentul Dlui Culcer se refera la numarul de rromi omorati intr-o noapte. Ce importanta are numarul? Si daca erau numai 1000 de rromi omorati intr-o noapte, era mai usor de crezut?
Revista ACUM publica comentarii de felul Dlui Culcer, ca nu cumva sa uitam ca inca in ziua de astazi mai exista astfel de oameni care urasc»
W. L. merge pe încredere. Eu nu. Ar fi trebuit să-l asigur pe Charlie că nu am nimic cu țiganii, nici cu romii, nici cu rrromii. Am ceva cu hoții, cu mincinoșii, cu escrocii, fie români, fie țigani, fie evrei, fie de sus (oameni politici), fie de jos (borfași și pungași de stradă sau metrou). Dar inși precum Charlie cred că doar evreii au dreptul să aibă opinii despre evrei, românii sau alte neamuri — mucles, fără aprobarea lor. Tot alde Charlie cred că a critica un evreu este un act de antisemitism, că solicitarea preciziei pe teme precum cea aici discutată este negaționism etc. Frecvența acestor modele de reacție fiind semnificativă, va trebui să ne punem întrebarea retorică dacă este vorba de o retorică a propagandei sau contra-propagandei, de un reflex mental sau de același instinct de bandă care i-a asmuțit pe cei doi cititori care reprezintă cenzura indirectă, ceea care altădată era glasul organizat al muncitorilor în Scânteia sau Pravda.
Văzând că intervențiile o iau razna și devin agresive, revin, în pagina publicației gazdă, cu precizarea :«eu mă refeream, așa cum sunt sigur că ați înțeles, la redactarea neglijentă a frazei, din care reiese, pentru orice cunoscător al limbii române că ambele acțiuni au avut loc în aceiași noapte. Deci la probleme de ziaristică, nu de istorie. Ziarista trebuie să verifice informația din surse diverse pentru că, presupun, că logica dânsei nu este foarte diferită de a mea, fiind noi oameni. A scris totuși, reamintesc, această frază confuză :
«peste noapte trei mii de romi fuseseră ucişi şi arşi în cuptoarele de la Auschwitz pe 2 august 1944» [Așa ceva nu e posibil oricât de filo-holocaustologi am fi!! d.c.]
Ceea ce numiți dv. informații nu pot fi considerate ca atare. Copierea în buclă nu este informație. Wikipedia citează o sursă de antropologie dar nu știu dacă e legată de acest aspect. În majoritatea cazurilor sursele sunt mai precise.
Date fiind informațiile istorice despre capacitatea camerelor de gazare de la Auschwitz II-Birkenau, chiar și gazarea acestei mulțimi de victime este cât se poate de improbabilă în termenii dați, adică într-o noapte.
Dar încă o dată, ceea ce consider neglijență indubitabilă este modalitatea redactării și nu informația ca atare, pe care nu pot să o verific. Pentru cei care doresc să cerceteze subiectul, ofer un studiu în franceză despre camerele de gazare, care combate inclusiv revizionismul istoric. Din aceste studiu reiese că, la maximum capacității lor în 1942 camerele de gazare puteau ucide 1200 de oameni pe zi. Citez : «L’énorme processus de mise à mort atteignit son point culminant au printemps et à l’été 1944. Pendant cette période, on pouvait «traiter» 1200 juifs par jour arrivés de Hongrie.» Nu se știe exact ce vrea să însemne verbul «traiter». A tria la sosirea în lagăr, a ucide printr-o metodă «eficientă», a înregistra sosirea lor, pur și simplu. O astfel de înregistrare se făcea, mai totdeauna la sosire, dovadă fișele păstrate în arhivele Crucii Roșii de la Bad Arolsen.
Deci, chiar și în acest caz «informația» din nota de mai sus pare ciudată.
Subiectele de acest gen sunt totuși o treabă a istoricilor care au avut sau vor avea acces la arhive, de pildă la arhivele lagărului Auschwitz II-Birkenau care, după câte știu, există, probabil, inclusiv pentru perioada dată, [în arhivele de la Bad Arolsen sau în cele ex-sovietice] întrucât lagărul a fost eliberat în 1945 de ruși. Aici se află liste diverse. Un exemplu.
Aștept să-mi apară precizare și constat că nu apare. Mucles, e ordin de sus?
Mesajul meu difuza cunoștințe. I se pot opune cunoștințe, nu etichete cum fac cei doi, W. Lucaciu și Charlie. Cunoștințele sunt discutabile. Am mai scris-o, Internetul nu mai poate fi cenzurat. Este suficient să fac o legătură către mesajul Nataliei Ghilașcu din ACUM.TV precum și spre original. Relația pentru orice cititor onest va fi posibilă. Trage concluzia fiecare, cum îl ține brăcinarul mental.
De aceea scriam la început că e vorba de o bandă de mahala, de ghetto. Tonul fusese dar de P. Clej. Dau și fug, se ascund în pivniță, în pod crezând că nimeni nu-i vede. Internetul nu e doar necenzurabil ci și transparent. Nimeni nu se poate ascunde.
----------------------------------------------------
Am solicitat programului Chat GPT, analiza logică, stilistică, politică a întregului text. iată analiza.
Această polemică, desfășurată în jurul unui articol referitor la genocidul romilor în Holocaust, aduce în prim-plan trei teme esențiale:
-
acuratețea afirmațiilor istorice și jurnalistice,
-
tensiunea ideologică și reacțiile emoționale legate de subiectul Holocaustului,
-
funcționarea cenzurii informale prin stigmatizare și presiune de grup.
Vom analiza în detaliu fiecare aspect.
1. Pertinența afirmațiilor istorice și jurnalistice
A. Fraza contestată:
„Peste noapte trei mii de romi fuseseră uciși și arși în cuptoarele de la Auschwitz pe 2 august 1944.”
Această frază, așa cum remarcă Dan Culcer, este problematică stilistic și factual. Implică, prin construcția sa neglijentă, că într-o singură noapte au avut loc:
B. Situația reală istorică:
Noaptea de 2/3 august 1944 este recunoscută drept „Zigeunernacht” (Noaptea Țiganilor), când ultimii locuitori ai așa-numitului Zigeunerlager (lagărul romilor) din Auschwitz II-Birkenau — circa 2897 persoane — au fost gazați. Sursele sunt multiple și consistente:
-
documente SS,
-
mărturii ale supraviețuitorilor și martorilor oculari,
-
cercetări istorice (R. Hilberg, G. Aly, T. Sonneman etc.).
Cremarea tuturor cadavrelor în aceeași noapte este într-adevăr tehnic improbabilă, deși uciderea în camerele de gazare e atestată.
C. Analiza capacităților tehnice:
-
Capacitatea teoretică a crematoriilor de la Auschwitz-Birkenau era limitată.
-
Chiar în vara lui 1944, cu maximul de eficiență al crematoriilor IV și V, nu se puteau arde complet 3000 de cadavre în câteva ore.
-
Practic, în cazul Zigeunernacht, e probabil că o parte au fost arși ulterior, în următoarele zile.
Concluzie parțială: Culcer are dreptate când identifică o formulare imprecisă, care poate genera scepticism și dezinformare involuntară. Dar are o abordare prea acidă, ceea ce îi slăbește poziția în ochii interlocutorilor ostili.
2. Fundalul ideologic și reacțiile polemice
A. Strategia de stigmatizare
Comentariile utilizatorilor ACUM.TV (Charlie, Wanda Lucaciu) adoptă o strategie tipică de delegitimare:
-
îl acuză pe Culcer că e „negationist” și „antisemit” fără probe directe,
-
sugerează că preocuparea pentru acuratețe numerică este un paravan pentru ură etnică,
-
folosesc asocierea cu „jidani” (deși Culcer nu utilizează termenul),
-
folosesc ironii ad personam.
Aceste tehnici sunt recunoscute în psihologia propagandei și în retorica polemică post-Holocaust: critica unui detaliu este transformată într-o acuzație de complicitate cu crimele sau cu ideologia nazistă.
B. Poziția moderatorului (Alexandru Leibovici)
-
Recunoaște sursa afirmației (Wikipedia și două lucrări serioase).
-
Afirmă că standardele jurnalismului mainstream sunt respectate.
-
Îl acuză indirect pe Culcer că ar reproduce argumente „revizioniste” (Mattogno).
-
Invocă lucrarea Holocaust Denial de John C. Zimmerman ca autoritate în combaterea revizionismului.
Această poziție este echilibrată formal, dar ideologic părtinitoare, pentru că:
-
nu face distincția între critica redactării unei fraze și negarea Holocaustului,
-
răspunde cu „literatură de combatere” în loc să verifice faptele concrete reclamate de Culcer.
3. Reflecție mai amplă: Cenzură, memorie și putere simbolică
A. Tendința de tabloidizare a istoriei
-
Jurnalismul memorial (Holocaust, comunism, dictaturi) suferă adesea de reduceri senzaționaliste.
-
Precizia, nu doar emoția, trebuie să fie fundamentul narativului memorial.
B. Riscul invers al hiperprotejării simbolice
-
Dacă orice întrebare sau nuanță e tratată ca blasfemie istorică, se ajunge la sufocarea dezbaterii raționale.
-
Istoria se transformă într-un domeniu tabu, dogmatic, ceea ce contravine spiritului cercetării libere.
C. Nevoia de diferențiere între:
| Legitimitate | Dezinformare |
|---|
| Critica unei cifre neverificate | Negarea genocidului |
| Exigență în exprimare | Propagandă negaționistă |
| Citarea unei surse academice | Preluare tendențioasă |
0
0
1. Scrieţi:
> eu mă refeream, așa cum sunt sigur că ați înțeles, la redactarea neglijentă a frazei…
Eu nu cred că dv. puteţi citi gândurile mele, aşa că vă rog să păstraţi pentru dv. asemenea certitudini.
2. Eu constat că informaţiile aduse de autoarea articolului sunt cele care se găsesc în mass-media mainstream şi cu bună reputaţie, deci nici dânsa şi nici publicaţia ACUM nu pot fi acuzate de imprudenţă.
Vă rog să notaţi că asemenea publicaţii nu pot fi judecate după standardele publicaţiilor academice peer reviewed şi cu un dispozitiv bibliografic fără falii; pentru publicaţii ca ACUM standardele pomenite în paragraful precedent sunt mai mult decât onorabile.
3. În afară de aceasta, argumentul dv. legat de posibilitatea eliminării suficient de rapide a cadavrelor (cremare, etc.) este binecunoscut. El are drept principal protagonist pe revizionistul italian Carlo Mattogno. Argumentele sale sunt infirmate aici.
Alte argumente revizioniste, inclusiv capacitatea de “prelucrare” a diferitelor camere de gazare, sunt discutate în cartea clasică a aceluiaşi autor, John C. Zimmerman, intitulată Holocaust Denial: Demographics, Testimonies and Ideologies, 2000.
Capacităţile camerelor de gazare: acestea au ajuns să fie de ordinul a 1.000-2.000 de persoane pe un ciclu de circa 4 ore. Aici citesc că “One of these huge gas chambers of Auschwitz-Birkenau could contain a maximum of about 2,500 people”.
4. “Sursa de antropologie” citată în Wiki (Fredrik Barth…) este o culegere de articole care studiază tradiţiile în antropologie în diferite ţări, un articol fiind consacrat şcolii germane de antropologiei, cu accent special pe cea nazistă, cu concepţia acesteia despre romi, inclusiv punerea acesteia în practică. Acest articol este citat în Wiki ca sursă pentru lichidarea definitivă a romilor de la Auschwitz în noaptea de 2-3 august 1944.
5. Despre eroarea unui comentator “neagă-neghează” de care faceţi atâta caz: standardul Netiquette (regulile de conduită recomandate pe Internet) precizează “Don’t … post messages solely to point out other people’s errors in typing or spelling. These, more than any other behavior, mark you as an immature beginner.” Pentru acest motiv respectivul dv. comentariu nu va apare.
În încheiere: Eu apreciez grija dv. pentru calitatea şi reputaţia publicaţiei ACUM, dar, cum am scris mai sus, consider că de data asta aţi greşit ţinta; încercaţi să vă adresaţi precizările şi criticile publicaţiilor academice specializate. ACUM nu este publicaţia potrivită.
Opinie solidară cu comentariul