Treceți la conținutul principal

Marketingul pe înţelesul tuturor (Institutul Indian de Management din Ahmedabad)


Marketingul pe înţelesul tuturor

Regulile de bază ale marketingului explicate amuzant de către un profesor la Institutul Indian de Management din Ahmedabad (IIMA).


1. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te duci la ea şi îi spui: „Sunt extrem de bine dotat. Culca-te cu mine”.
- Asta înseamnă marketingul direct.

2. Eşti la o petrecere împreună cu prietenii şi vezi o fată superbă. Unul dintre prietenii tăi se duce la ea, arată spre tine şi spune: „Tipul ăla este extrem de bine dotat. Culca-te cu el”.
- Asta înseamnă publicitate.

3. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te duci la ea şi îi iei numărul de telefon. A doua zi o suni şi îi spui: „Bună. Sunt extrem de bine dotat. Culca-te cu mine”
- Asta înseamnă telemarketing.

4. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te ridici, îţi aranjezi cravata, te duci spre ea, îi oferi de băut, îi deschizi uşa (de la maşină), o ajuţi să urce, te oferi să o duci până acasă, după care spui: „Că veni vorba. Sunt bine dotat. Nu ai vrea să te culci cu mine?”
- Asta înseamnă relaţii publice.

5. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Vine spre tine şi îţi spune: „Ştiu că eşti extrem de bine dotat! Am vreo şansă să te culci cu mine?”
- Asta înseamnă recunoaşterea brandului.

6. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te duci la ea şi îi spui: „Sunt extrem de bine dotat. Culca-te cu mine”. Tipa îţi dă o palmă cât de tare poate.
- Asta înseamnă feedback-ul din partea clienţilor.

7. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te duci la ea şi îi spui: „Sunt extrem de bine dotat. Culca-te cu mine”. Ea te ia de mână şi te duce să te prezinte soţului său.
- Asta înseamnă dezechilibru între cerere şi ofertă.

8. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te duci la ea, dar înainte să poţi spune ceva, vine un alt bărbat şi îi spune: „Sunt bine dotat. Ai vrea să te culci cu mine?” iar ea pleacă împreună cu el.
- Asta înseamnă competiţia pe aceeaşi piaţă.

9. Eşti la o petrecere şi vezi o fată superbă. Te duci la ea şi înainte să-i spui: „Sunt bine dotat. Culca-te cu mine” vine soţia ta.
- Asta înseamnă restricţia de a intra pe pieţe noi.

10. Eşti la o petrecere şi nu vezi nici o fată frumoasă.
- Asta înseamnă lipsa unei pieţe de desfacere.


Comentariu : Cum facem când este, suntem nu bine dotați ca să convingem? Și mai puțin dotații au dreptul potențial de a se reproduce, nu-i așa?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!