Treceți la conținutul principal

Dan Culcer. Muschetari sau boschetari?

Jurnal: Dan Culcer. Muschetari sau boschetari?
Scris Duminică, 11 Noiembrie 2010

Mi-am imaginat în adolescență muschetarii (pe cei trei, dar nu doar pe ei) ca pe niște spadasini abili și hotărâți în serviciul regelui, dar și, mai ales, ca un fel de haiduci care îi apărau pe cei slabi, săraci și năpăstuiți de abuzurile celor bogați, puternici și nerușinați. Această idee mi-am făcut-o și despre intelectuali.
Nu credeam că, după căderea și asasinarea lui Nicolae Ceaușescu, cumpărarea spadasinilor ar fi ușoară, că aș mai putea vedea creșterea unor noi echipe de aplaudaci, în serviciul președintelui, regelui sau prințișorilor de toată mâna, ieșiți uneori chiar de sub pulpana Partidului și a Securității, sau a agenturilor de influență și propagandă, cu aplomb intrați în slujba cleptocrației, folosindu-și toată inteligența adaptativă pe care asemenea cariere o implică. Dar carierele cu volute și schimbări la față ale unora ca Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș, Eugen Uricaru, Vladimir Tismăneanu, Michael Saphir, Artur Silvestri, Wiliam Totok, Adrian Cioroianu, Mihai Dinu Gheorghiu, Laszlo Alexandru, Andrei Pleșu, Emil Hurezeanu etc. pe linia tradiției slugilor la mai mulți stăpâni, merită să fie cercetate și puse în vitrina de curiozități a epocii de după Zaveră.

De aceea am admirație pentru cei care au tenacitatea tragică de a dori să ducă până la capăt bătăliile ce par pierdute. După mine, aceștia vor fi câștigătorii. Ei vor fi considerați muschetarii adevărului. Iar cameleonii de genul celor mai sus pomeniți vor termina prin a fi integrați în categoria boschetarilor, idiotizați de drogul conformismului, al oportunismului, cu respirația otrăvită și creierul adormit de toxicitatea aurolacului unei bunăstări pentru care au fost în stare să se vândă celor care dau mai mult și să nu mai vadă nici culoarea sângerie a banului pe care îl încasează, nici să simtă mirosul de hazna a lumii din care fac parte, snobi ai Restaurației, slugi ai hoților, apărători ai criminalilor, coriști ai «multiculturalismului», ai globalismului, ai liberalismului de import, cel care a terminat transformarea României într-un maidan cu gunoaie și fier vechi, cozi de topor, apărători ai unor interese străine, condeieri năimiți ai imbecililor vulgari și spătoși, cu cefe de neo-activiști și zâmbre încremenite ca niște măști.
Dan Culcer

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.