Treceți la conținutul principal

Postări

De ce îl citesc cu atenție pe Ion Coja

Ion Coja este un comentator foarte activ și mai ales radical în blogosfera de limbă română. Îl citesc cu atenție. Din această cauză, un publicist anonim crede că aș fi un soi de pseudonim al lui Ion Coja, fiindcă difuzez adesea texte culese de pe blogul acestuia. Ipoteză bizară. Atenția mea se orientează spre non-conformiști. Și Ion Coja este unul dintre ei. Nu mi se pare întemeiat, pe fapte și texte, elogiul global, exagerat, adresat de Ion Coja unei mișcări politice trecute (Legiunea), deși știu că acest elogiu are o bază nu doar politică ci mai ales morală (comportamentul în închisori a multor legionari fiind demn de laudă). Și știu că în acest caz, pe plan ideologic și politic, denigratorii Legiunii și ai legionarilor, dar și a mai tuturor oamenilor politici români de după 1920, merită replici științifice și publicistice ceva mai aplicate și documentate, chiar  mult mai radicale decât cele propuse de Ion Coja. Dar cine mai are curajul acum în România să facă așa ceva? Coloniza...

La Arad trăia un profesor de filozofie cu numele de Petru Pecican

Aflu dintr-un document al Securității, din arhiva CNSAS, că la Arad trăia un profesor de filozofie cu numele de Petru Pecican. Cred că numele acesta de familie vine de la comuna sau satul Pecica, din Banat, despre a cărui existență aflasem din poveștile de familie ale mamei mele, Ersilia Culcer, născută la Felnac.. «Dintre elementele cu trecut politic reacționar semnalate în ultima perioadă cu preocupări literare reține atenția numitul PECICAN PETRU, profesor de filozofie, pensionar, fost legionar și condamnat politic, lucrat prin d.u.i. pe linia problemei legionare. Elementul este preocupat pentru scrierea unor eseuri cu conținut filosofic și mistico-religios. De asemenea, s-au obținut date din care rezultă că elementul intențio-nează să scrie un volum de memorii intitulat „Printre anonimi”, care să relateze fapte, evenimente și aspecte din perioada detenției sale. În același timp a fost semnalat cu preocupări de a face apologia fostei organizații legionare sau de a asculta și come...

Reeditarea romanului Ora 25 de Constantin Virgil Gheorghiu la

EDITURA RATIO ET REVELATIO  Luna septembrie marchează centenarul nașterii scriitorului C. Virgil Gheorghiu. Romanul „Ora 25” a făcut istorie, fiind tradus în peste 40 de limbi și vîndut pînă în 1989 în peste 10 milioane de exemplare. În 1967, a fost ecranizat, cu Anthony Quinn în rolul principal. Un text despre care Mircea Eliade spunea, în 1949: „Am fost printre aceia care, citind manuscrisul românesc al acestui roman, am avut de la început sentimentul că ne aflăm în fața unei cărți menite unei cariere mondiale” . Și continuă: „această carte validează, în fața noastră și în fața străinătății, forța de creație românească autentică, nesusținută și nepromovată de nici un efort oficial” . Ba mai mult: „Consider Ora 25 una dintre cele mai mari cărți ale generației noastre, din toate țările”. Iar filosoful existențialist francez Gabriel Marcel, care a scris prefața primei ediții, apărută în Franța, spunea: „mă bucur la gîndul că în Franța și în limba...

Politologi sub steag străin, manipulatori sau inculți naivi manipulați?

Ghiciți în ce țară a fost făcută această fotografie? Pe clădire sunt arborate steagul Ungariei și cel al Uniunii Europene. În mijloc se vede un ins care poartă un tricolor românesc și o rozetă marcând culorile de identificare ale Ungariei. Steag «secuiesc» nu se vede. Zâmbărețul fost președinte, Băsescu, vorbește. Dan Culcer Profesorul universitar Radu Carp crede că « Un steag este simbolul unei identităţi separate şi nu neapărat o revendicare la formarea unui stat ori a unei autonomii administrative. Nu există un Ţinut Secuiesc ca entitate administrativă şi nici nu poate exista pretenţia ca vreodată acest lucru să fie posibil [s.n.] (există comunităţi de secui compacte în judeţul Cluj, de pildă). Expresia denotă doar existenţa unei comunităţi care doreşte să fie tratată distinct, din raţiuni de limbă, tradiţii, obiceiuri şi care se foloseşte de simboluri pentru a se delimita faţă de români şi maghiari.» Bibliografie pentru Radu Carp : http://www.agerpres.ro/social/2015/12/...

Golirea demografică și victoria neamului prost? O analiză de presă

Pe blogul ziarului Adevărul de la București a apărut la 9 februarie 2016, un articol care merită să fie comentat integral,chiar cu întârziere. Este o descriere corectă, a unei situații catastrofale ale cărei cauze sunt aproximate dar indicate uneori corect, alteori evident strâmb. Sub acest titlu «trendy», România „ne-resetabilă“ şi moştenirea „neamului prost“ , Doru Pop, conferențiar universitar din 2008 la Facultatea de Teatru și Televiziune, departamentul de Cinema și Media, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, ne explică cauzele modificărilor sociale și morale pe care le observă în România.  «„Am înlocuit neamul bun cu neamul prost“ „Resetarea“ societăţii în care trăim nu este posibilă pentru că pur şi simplu nu există resursele umane pentru a o realiza. Marea problemă a României contemporane este golirea demografică . »  [«Golirea demografică» are cauze despre care autorul preferă să nu scrie. Din superficialitate, iresponsabilitate sau de ...

Radu Mareș ne-a lăsat un roman excepțional, probabil neterminat

Cu câteva luni înaintea dispariției sale, după ce ne văzusem la Cluj în compania unor prieteni comuni, Radu Mareș, mi-a trimis spre lectură pagini din romanul la care lucra. Nu știu care ar fi fost titlul definitiv. Tema războiului din Răsărit, atacată dintr-o perspectivă neobișnuită în raport cu literatura română postbelică, este pasionantă. Și Radu Mareș a avut curajul să încalce barierele ideologice și politice așezate înainte și după 1989, de cenzorii partidului comunist și de re-cenzorii Restaurației. Firește, e vorba de un prim nivel de lectură. Dar romanul lui Radu Mareș nu este un roman despre politică și istorie, cum a fost Delirul lui Marin Preda. E un roman despre oameni striviți de politică și istorie. Despre oameni care se apără și se revoltă, natural. Vom trimite, firește rezervând drepturile de proprietate ale moștenitorilor care se vor manifesta cândva, fragmentele coerente pe care le-am primit, spre publicare la Vatra , revista la care Radu Mareș a colaborat constant....

Etnomasochism

Va trebui să pun în circulație acest termen, care se aplică popoarelor sau etniilor, acelora care se lasă strivite, în timp ce gem de plăcere și nu de durere. Etnomasochism. Dacă ar simți durere, românii ar trebui să urle în condițiile actuale, când fiecare în parte și majoritatea împreună suntem striviți, ni se zdrobesc testiculele, ni se atrofiază ovarele și rănesc uterele, se aplică decimarea prin boli și înfometare, se distruge matca neamului, prin desțărare și umilire colectivă.