Treceți la conținutul principal

Postări

Călușarii din Barbagia, localitate montană din Sardinia

http://playtv.fr/programme-tv/1396673/carnavals/ Azi documentarul transmis pe Arte la ora 19 mi-a dat proba că neamul românilor este strâns înrudit cu muntenii din Sardinia. Carnavalul lor este o replică a Călușarilor, sau invers, bineînțeles. Résumé Casting complet Diffusions Revoir en vidéo Regarder Carnavals en direct sur internet Au centre de la Sardaigne, dans l'enclave montagneuse de la Barbagia, le carnaval est l'occasion pour les villages d'Ottana et de Mamoiada d'ouvrir leurs portes aux curieux et de souder leurs communautés. Tandis que les hommes et les enfants préparent de grands bûchers, fabriquent les masques de bois et peaufinent les costumes célébrant leurs racines rurales, les femmes préparent des pâtisseries traditionnelles et ouvrent les maisons. Un mélange très particulier des générations qui forge l'identité de ces peuples ...

Michael FINKENTHAL în apărarea «avangardei» literare

Domnul Michael FINKENTHAL îmi face onoarea de a mă cita în Observatorul cultura l, (http://www.observatorcultural.ro/articol/din-nou-despre-avangarda-romaneasca/#comment-113002 ) o revistă din București pe care o citesc adesea, cu o opinie despre opera lui Tristan Tzara, autor pe care îl calificam «provocator fără talent» și care merită să fie uitat. Acestei afirmații radicale, neargumentată în cadrul respectiv, i se opune argumentul său de autoritate : «Provocatorul fără talent a fost sărbătorit în Franţa, în 2015, printr-o expoziţie organizată la Strasbourg de către Serge Fauchereau, cel mai cunoscut specialist al avangardei franceze în secolul al XX-lea.» Ei și? Nu e desigur un argument în favoarea talentului lui Tristan Tzara ci doar un semn că inerțiile sunt ... inerte și au viață lungă. E normal ca un critic literar și teoretician ca Serge Fauchereau, care și-a dedicat viața acestei teme să dorească să o valorifice, valorizându-și opera. Așa cum, pe meleagurile noastre, o făcea ...

Nu-i lumină nicări/ Or murit tăţi oamenii?

Nu-i lumină nicări (bis) Or murit tăţi oamenii (bis) Numai la mândruţa me (bis) Arde lampa ca şi-o ste C-o gândit c-oi me la ie Ş-atâta m-oi duce în noapte (bis) Până m-oi tâlni cu moarte (bis) Să mă puie-n copârşău (bis) La un loc cu Dumnezău (bis) Copârşeu cu scânduri ude (bis) Unde moartea nu pătrunde  Nici dragostea nu răspunde Copârşeu cu scânduri late Unde moartea nu străbate Nu-i lumină nicări (bis)... Să mă puie-n copârşău La un loc cu Dumnezău Copârşeu cu scânduri late Unde moartea nu străbate Copârşeu cu scânduri ude Unde moartea nu pătrunde La un cântec de Grigore Lese Nu-i lumină nicări Or murit toți oamenii Numa sus pe deal, la cruce La subsioara lui Cristos Urcă soare luminos.  Dan Culcer 4 ianuarie 2016

Dan Culcer. De la dictatură la democratie — prin metoda Stirn

Am dat, fâcând ordine în arhive, peste un articol scris de  mine pentru România Liberă din București, la 11 iulie 1990. Nu știu dacă a apărut. Dar știu că nici o colaborare cerută de Băcanu în prezența lui Paler într-un bistro parizian, unde beam o cafea sau vreo bere împreună, la începutul lui 1990, nu a fost plătită de redacția acestui ziar plin de «democrație» și de ifose moralizatoare post-zaveriste. Dan Culcer De la dictatură la democratie-prin metoda Stirn Un caz ridicol tulbură viata politică franceză. Olivier Stirn. un ministru al Turismului, în guvernul socialist al D-lui Rocard, a avut ideea genială de a angaja vreo 200 de actori, liceeni, şomeri şi studenţi ca spectatori de umplutură, la un colocviu organizat de asociaţia pe care o conduce, «Statele generale ale progresului» Vorbitorii au fost personalităţi de vază ale vieţii politice şi culturale franceze. Colocviul n-a atras în mod spontan publicul pe care se sconta. Cineva, dacă nu chiar Dl. Olivier St...

În ascultarea clopotelor care bat pentru noi

Ascult sunetul unor clopote. Acum asemenea sunete se pot asculta pe diverse situri și depozite de tipul Youtube. Nu mai e nevoie să mergi până la biserică. De te bucuri, de plângi, sunetele acestea te-ar putea însoți pe unul din drumurile obligatorii pe care trebuie să le urmăm. Greu să aleg, pentru moment cel puțin, între ritmul de muzică rusească și profunzimea sunetului clopotelor de la Catedrala Uspenski: sau sunetele simple ale clopotului și toacei de la Mânăstirea Putna. și în fine performanța aproape sportivă a unui laureat, Vasile Palmos. Aflu că există un festival concurs de bătut toaca. Semne că revine credința sau că e iarăși îngropată sub ritualuri laice? Oricum ne rămâne să ascultăm clopotele acestei colecții extraordinare și să încercăm a pricepe cele ce se întâmplă. https://play.google.com/music/preview/Tiowtafxvy5facrm2vgxfodipyq?utm_source=youtube&utm_medium=buylink&u=0

Colind-pluguşor - 2016

Primesc din California, de departe, un semn de bună-voință prietenească, de la Ion și Rafila Nicorici, români plecați din Stârci, satul din care se trage o spiță a Culcereștilor. Din aceasta a coborât adică descălecat și medicul Dimitrie Culcer, cel care a stat la temelia neamului Culcereștilor din Gorj. Reproduc colindul fiindcă îmi face plăcere să se știe că am prieteni printre oameni cu care n-am stat față-n față niciodată. Le mulțumesc și le urez lor și familiei lor din țara trans-atlantică tot binele și sărbători fericite. d.c. Colind-pluguşor - 2016 Lui Dan Culcer, Paris. Originar din Bogdan-Haza-Stârci - Navigam grăbit pe net ” Patinând” pe patru ”roate” Când surpriza, îmi dă piept: ” Parcă am fi, dintr-o cetate”? Era cred pe la Crăciun Când ”aflam” întâmplăturor Că vorbeam de-un sat comun ” Stârciul - nost, al amânduror” Ne-a dat netul, bun prilej Dezlegând o taină fină Nu doar sat, ci același ”vrej”: ” Cu nevastă-mea - o tulp...

IOAN PETRU CULIANU, MIRCEA ELIADE SI BROASCA ŢESTOASĂ OARBĂ (fragmente)

Am reprodus  pe blogul meu, Arhiva Românilor , un text de Ioan Petru Culianu, care merită să fie citit în contextul punerii în mișcare a buldozerului anticultural și represuv numit de mine Legea Wiesel. Adică o lege intrată în legilsația României pe calea presiunii economice și ideologice a unor agenție de influ ență sub steag străin. IOAN PETRU CULIANU MIRCEA ELIADE SI BROASCA ŢESTOASĂ  OARBĂ  (fragmente) Sursa Extras din  Dacia literară , nr. 1-2, 1992, pp 49-51, Ioan Petru Culianu,  Mircea Eliade și broasca țestoasă oarbă, fragmente , Traducere din germană de Michael Astner, din volumul Die Mitte der Welt, Frankfurt, 1978 http://arhiva-romanilor.blogspot.fr/2015/11/ioan-petru-culianu-mircea-eliade-si.html