Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Pentru cei interesați, ca și mine, de istoria veacurilor întunecate. Un reportaj pasionant. http://www.tvrplus.ro//editie-maurovlahica-recveim-pentru-o-etnie-disparuta-263429 Durmitor, un munte din zona dalmată. 

Particip la discuții în jurul proiectului colectiv de reformă a Uniunii Scriitorilor.  « Fondul Literar era mai mult decât gestionar de drepturi de autor. Formula folosită de mine care include practica unei case de ajutor reciproc, adică o cooperativă de drept colectiv, cred că acoperă acea parte a activității Fondului care permitea să ofere și recupereze împrumuturi de subzistență sau de lux (Jebeleanu pentru trabucuri). Insist pe tema Fondului pentru că recuperarea acestei activități ar permite Uniunii să gestioneze Timbrul literar și deci ar înceta sau reduce poate opoziția editurilor, care nu ar mai fi obligate să colecteze și să reverse contravaloarea. Fondul poate vinde timbrul obligatoriu unei edituri pentru totalitatea tirajului plănuit de aceasta, Editurile, prin lege, trebuie obligate să declare tirajele nu doar în contractele cu autorii ci și în fața Fiscului. Orice reeditare sau prelungire de tiraj, deasemenea. Deci acțiunea de reformă trebuie organizată pe două pla...

Un caz de acromegalie. Excelenței sale i-a crescut nasul pe care l-a luat la purtare. Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Barna Pal Zsigmond se crede amabasadorul Statelor Unite. Numai acesta a avut până acum obrăznicia, de reprezentant al unei mari puteri imperiale, de a se amesteca fără ștaif în chestiuni care nu-l privesc. Protestele se adesează pe linie oficială, prin intermediul Ministerului de Externe. Diplomataul ungur ar trebui trimis la o reciclare. Dan Culcer  Sursa informației de mai jos:  http://www.mediafax.ro/politic/consulul-general-al-ungariei-din-miercurea-ciuc-protesteaza-fata-de-amenda-aplicata-filialei-pcm-13718767 Consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc , Barna Pal Zsigmond, a trimis o notă de protest Prefecturii judeţului Covasna, faţă de amenda aplicată filialei judeţene a Partidului Civic Maghiar (PCM) pentru intonarea imnului ungar. Consulul general al Ungariei din Miercurea Ciuc protestează faţă de amenda aplicată filialei PC...

Această frază extrasă dintr-o notă privitoare la cartea Opinia publică, asta se prelucrează , rezumă sursa falsificărilor practicate de politicieni cu ajutorul presei. « L’autosatisfaction médiatique est possible dans la mesure où les médias possèdent le monopole de la falsification légitime. Cette expression bourdieusienne désigne le monopole médiatique de l’information sur l’information.» Sursă  http://lectures.revues.org/17482 Référence électronique Benjamin  Dourdy , «  Serge Halimi, Dominique Vidal, Henri Maler, Mathias Reymond,  L’opinion, ça se travaille... Les médias et les « guerres justes »  »,  Lectures  [En ligne], Les comptes rendus, 2015, mis en ligne le 26 mars 2015, consulté le 28 avril 2015. URL : http://lectures.revues.org/17482

În editia scrisa a Revistei 22 din București s-a publicat, la 14.04.2015, o notă intitulată Adevăr istoric contra mitologie naţională . Nu am găsit pe Internet nici o informație privitoare la autor. Adevăr istoric contra mitologie naţională de Dini G. Jónas 642 afisari |  5 comentarii Unul dintre miturile cele mai înrădăcinate ale românilor, ridicat până şi la nivel de sărbătoare naţională, este cel al Unirii de la 1 decembrie 1918. Aceasta ar fi fost un act entuziast al întregului popor ardelean. Care este însă adevărul istoric? Ni-l spune chiar reputatul istoric român, domnul profesor Lucian Boia, în cartea sa  Primul război mondial , apărută anul trecut la  Editura Humanitas . Cu obiectivitate și moderaţie, eminentul istoric arată cum un grup de intelectuali români, întruniţi la Alba Iulia, au decis unirea, fără să ţină seama de celelalte naţionalităţi ardelene. Care ar fi fost însă dorinţa lor reală? Probabil, influenţaţi de cultura maghiară, care înregistrase...

Fragment din scrisoarea reprodusă aici Am regăsit în arhiva mea, în curs de clasare, această veche scrisoare, petiție, protest, să-i spunem cum vreți adresată lui Gogu Rădulescu, despre care mi se spuse că este un protector al scriitorilor, deși vechi activist de partid. Pe unii i-a și protejat, aceștia (cunoscuți acum de toată lumea) au adresat o petiție în favoarea fostului lor protector, atunci când aceste își pierduse privilegiile și sănătatea. Eu nu am de ce să-i mulțumesc. M-am adresat lui fiindcă nu aveam altă cale de a spera că aș putea fi ascultat în fața zidului opac al instituțiilor de partid și de stat din 1987. [Către Gogu Rădulescu] (contactat pe filiera Mircea Iorgulescu, Z. Ornea) Mă aflu foarte aproape de încheierea demersurilor legate de plecarea mea şi a copiilor în Franţa. Soţia și ceilalţi doi copii ne aşteaptă. Sper ca până la 2o august, conform promisiunii oficialităţilor judeţene, să primesc înştiinţarea de paşaport. Mai rămâne să încerc rezolvarea ...

Dan Culcer — o definiție a Școlii de la Târgoviște :  «Nu mă refeream la o realitate geografică, la faptul că o Şcoală în sens didactic, filosofic sau cultural ar fi funcţionat real la Târgovişte, că toţi literaţii pomeniţi ar fi trăit în acest oraş, ci la faptul că era vorba de o Cetate de Scaun, un sediu al puterii simbolice a literaturii. Nu era şi nu va fi vorba despre o Târgovişte terestră ci de cetatea celestă a Târgoviştei, unde toţi scriitorii pomeniţi se vor fi întâlnit deja sau se vor întâlni, peripatetizând, dialogând pe străzile pavate cu norii lui Petru Creţia, despre marile şi eternele întâmplări ale literaturii, în Cetatea de Scaun a literaturii române.»   O argumentare a folosirii acestei etichete valorizante și definitorii nu a fost suficient dezvoltată de Dan Culcer la vremea ei. Ca atare persistența folosirii ei în publicistica literară este o ciudățenie. Eticheta a iritat pe unii sau pe toți cei etichetați astfel. Ei au încercată să-și dezlipească de pe fr...