Dan Culcer Jurnalul unui vulcanolog

Ciudată această conversație între doi informatori, între doi scriitori, între doi intelectuali români de vază. Nici prin gând nu-mi trece să le contest valoarea. Ceea ce le contest este dreptul de a produce interpretări excesiv de auto-măgulitoare ale actelor lor în raport cu puterea politică căreia i se opuneau, chipurile. Cei doi au murit și nu vor citi niciodată ce scriu aici. Nu voi lua cu mine aceste rînduri așa că la proxima noastră întâlnire vom discuta literatură.  Cum s-au opus ei? Vorbind în cadrul unor ședințe ale Consiliului Uniunii Scriitorilor de unde vorbele lor ajungeau la urechile reprezentanților puterii politice sau ale Securității prin notele informative ale unora dintre membrii Consiliului sau prin pălăvrăgelile colportate din casă în casă, de la masă la masă, de la ureche la ureche de alți palavragii și informatori.  Niciodată direct, cu excepția reuniunii la care se referă mai jos, atunci, evident, se lua toate precauțiile retorice pentru a nu irit...

Un poet român se numea Constantin Tonegaru. Anagrama cuvântului «Negatoru» ?

Iată o listă de autori construită de Radu Vancu pe blogul Zum , al unui cititor, dintre cei de care o literatură are nevoie. «Citit vara trecuta din scoarță-n scoartă, “Orbitorul” mi s-a parut o teribilă combinație intre “Darea de seama despre orbi” a lui Sabato, autoscopiile onirice ale lui Jean Paul (si reveriile abisale ale romantismului german, în genere), analizele aproape maniacal-psihotice aplicate de Pynchon asupra texturii realitatii, si mult, mult Cartarescu la fel de hipnotic ca in “Nostalgia”. Pentru mine e in Romanian Top 10, alături de Blecher, Matei Caragiale, Arghezi (da-da, uriaș prozator!), Urmuz, Camil, M.H.S., Radu Cosasu, Agopian si Groșan.» Gusturile, succesul, explicat, motivat mai ales, sunt foarte interesante pentru cercetătorul care vrea să priceapă raportul între valoare, publicitate, modă, conformism și adecvare la gusturile mobile sau stabile ale unor cititori care pot fi și potențiali autori. Dacă mai am timp, am să colecționez acest gen d...

«Si les morts peuvent éprouver la peur, l’empereur Constantin, Louis IX, dit St Louis et …etc, ne doivent pas pouvoir empêcher leurs ossements de claquer face aux assauts d’une angoisse démesurée devant l’objet de leur crainte : la résurrection de la Nation Juive !» «Le danger de la confrontation avec l’Iran se mariant bien, trop bien avec les affirmations parallèles du Chef d’Etat Major de tsahal, Benny Gandz soutenant d’abord  « l’idée folle » qu’un Juif en danger dans le monde interpelait sa conscience. Puis, ce fut l’aveu du Premier Ministre Israélien confirmant les divergences de vue avec Washington.  Ces initiatives mises bout à bout, indiquent qu’une page nouvelle s’offre  à l’histoire contemporaine  d’Israël, impensable, il y a peu encore,  celle d’une grande puissance affranchie de la tutelle des Nations.» Citesc acest text pe blogul unui ziarist evreu, francez, născut în Algeria, în 1945. Are trei copii și șase nepoți. Trăiește în...

Extrag din România literară 2010 > Numarul 41 >recenzia la volumul meu de poeme, Utopia.  Semn De Carte: „Intoarcerea” unui poet de Gheorghe Grigurcu «Critic cunoscut, personalitate de primplan a revistei Vatra (cam aşa cum e în prezent Al. Cistelecan), Dan Culcer s-a alăturat diasporei în 1987. I-am auzit cu bucurie glasul la Europa Liberă*, l-am mai citit, în răstimpuri, după răsturnarea dictatorului, în periodicele noastre literare, împrejurări ce m-au făcut să-mi dau seama că d-sa nu şi-a părăsit nici scrisul şi nici baricada militantismului democratic. Aceeaşi ţinută gravă, aceeaşi atitudine severă, aceleaşi gesturi decise care taie văzduhul ambiguu al perioadei pe care-o străbatem, cu care ne-am obişnuit în paginile d-sale analitice, le regăsim şi-n elegantul volum de versuri o apărut recent la Tg-Mureş, autorul reîntorcîndu-se astfel la vechea-i vatră. E o poezie-poezie. Nu aşa cum ar putea presupune anticipat cei ce îmbrăţişează o anume prejudecată didacti...

Aici, unde iubirea fu regin ă Aici, unde iubirea fu regin ă , salvată de căderea în salină săpată de ocnași sub folia de aur submarin ă , Aici, ș ezum ș i plânsem, zeghe fin ă peste corpuri de m ăș ti și blănuri de hermină și lacrime sărate fixate-n parafin ă .  Dan Culcer, 15 se p tembrie 2011

Înțelepciuni populare Am găsit la adresa asta , citind interviul acordat de Ana Blandiana ziarului Adevărul , două fraze ale unor comentatori care m-au surprins prin concizie, dacă nu și prin exactitate. Am fost și eu mereu surprins de numărul femeilor urâte și măritate. Vor fi având alte calități, invizibile. Nu mă gândesc doar la sex. «Femeii urâte nici măcar vântul nu-i ridică fusta.» A doua, poate apocrifă, fiindcă nu e sigur că autorul ar fi țigan, cum afirmă. Oricum admonestarea ambiguă se potrivește limbajului folosit de mulți comentatori din spațiile de expresie ale «presei libere». «Sunt țigan, dar la noi nu se vorbește așa, arză-v-ar focul de români. Cred că voi vorbiți ca la ușa cortului , nu noi. Voi de ce ați mai mers la școala, la ce v-a folosit?  V-a adus Ceaușescu de la marginea satelor la marginea orașelor și a făcut din voi niște tzărăsani cu un limbaj de trogloditi (la muzeul Antipa cu voi, în borcane cu formol alături de frații lui Bulă).» (Fr...