Treceți la conținutul principal

Postări

Exilul - o manifestare a instinctului moral

Specializat în studierea expresionismului, bun cunoscător al culturii germane din prima jumătate a secolului XX, Jean-Michel Palmier a publicat în 1988 la editura Payot primul tom masiv al unei sinteze. Studiul său, intitulat Weimar în exil , urmăreşte «destinul emigraţiei intelectuale germane antinaziste în Europa» între 1933 şi 1940, adică de la incendierea Reichstagului la războiul civil din Spania. AI doilea volum va fi dedicat emigraţiei antinaziste în Statele Unite. Este o cercetare de istoria culturii care face apel la arhive puţin răscolite până acum, începutul unei sinteze de reală anvergură. Ca deobicei, două posibilităţi de lectură se oferă, una reintegratoare, în contextele istorice, sau una actualizantă. Fără să operăm cu ieftine paralelisme, tentaţia unei lecturi actualizante este puternică, într-atît de stranii sînt similitudinile între valurile succesive ale emigraţiei politice care s-au revărsat asupra Europei occidentale începînd cu 1933 şi continuate pînă azi. E...

A fi actor într-un «articol de fond» din Scânteia

Am regăsit, pe o bucată de hârtie ruptă din marginea unui cotidian românesc, de dinainte de Zaveră, poate chiar Scânteia , notată următoare cogitațiune ironică a unui bun «comediante» din Târgu Mureș, Mihai GINGULESCU : «Aș vrea să joc un rol într-un articol de fond din Scânteia.» Nu știu dacă a avut ocazia. Poate doar dacă i s-a repartizat un rol în Ziariștii lui Alexandru Mirodan sau în Mielul turbat de Aurel Baranga, comediografi care aveau vocația unor autori de articole de fond din Scânteia , în perioada ei social-combativă, înainte de 1970, pe vremea lui Dumitru Popescu-Dumnezeu. Astfel de autori aveau valoare de ersatz-uri, «înlocuitorii» lui Caragiale, ca să folosesc termenul lansat, pentru a denumi ierburile fripte care se vindeau sub numele de cafea cu înlocuitori , pe vremea Răposatului. d.c.

Limba română inovează chiar și prin semidocți.

Sursă : Vrancea. Personalitati remarcante. Un remarcabil cuvânt valiză : personalități remarcante . Marcante+remarcabile. Limba română inovează chiar și prin cei care au început să o uite. Cuvântul este folosit pe un sit altfel interesant, unde am ajuns căutând date despre istoricul literar Emil Boldan.Felicitări pentru interesanta inițiativă. Scriitori evrei nascuti in Focsani Felicia Antip Fiica doctorului Moise Solomon din Focsani. Ziarista de valoare; locuieste la Bucuresti. Cunoscuta prin prezentarile de carti franceze sau engleze (multe dintre ele scrise de autori evrei) pe care le publica saptamanal, de peste trei decenii. A fost redactor de politica externa al revistelor " Lumea " si " Tribuna Romaniei ...

Cercetările tatălui meu, Alexandru Culcer, pe câmpul de bătaie de la Albești

Cercetările tatălui meu, Alexandru Culcer, pe câmpul de bătaie de la Albești, lîngă Sighișoara, din anii 1948-1956, alături de Dienes, un istoric militar ungur, s-ar putea să fie pomenite în acestă carte. Era vorba de determinarea împrejurărilor morții poetului și de găsirea gropii comune unde se afirma de către contemporani că ar fi fost înhumat. O să încerc să intru în contact cu autorul, Kedves Gyula. Csataterek Petőfije Kedves Gyula - Ratzky Rita Kívánságlistához adom Kiadó: TIMP KIADÓ KFT. Szállítás: Igényelhető Illusztráció: FEKETE-FEHÉR KÉPEKKEL Oldalak száma: 176 Borító: CÉRNAFŰZÖTT, KEMÉNYTÁBLÁS Súly: 630 gr ISBN: 9789639614628 Nyelv: MAGYAR Kiadás éve: 2009 Árukód: 2205560 / 1061251 Utolsó ismert ár: 3.325 Ft A termék nincs raktáron, azonban Könyvkereső csoportunk igény esetén megkezdi felkutatását, melynek eredményéről értesítést küldünk. Bármely változás esetén Ön a friss információk birtokában dönthet megrendelése véglegesítéséről.

Lipitori de etichete obraznici și aruncători de pietre salariați

În intervenția sa din cadrul dezbaterii pe marginea problemelor de lexicofagie ale unor evrei, în pagina de comentarii a Observatorului cultural ( Nr. 588 din 19.08.2011), Mihai Rogobete face o precizare esențială : « Nu numai ieșirea noastră din mentalul tribal este de dorit, ci și a sfruntătorilor noștri. » Acum, cred că pot abandona subiectul, până la urmă fără interes în sine. Nu mă cutremură destinul vorbei «jidan» în limba română, liber de la mine să piară din uz!, ci nesfârșita obrăznicie a unui evreu ca Radu Ioanid , care se face că vorbește în nume propriu, știind foarte bine că dacă unul ca el scâncește, agențiile de presă internaționale și institutele de cercetare se vor alerta la cerere sau din proprie inițiativa. La ce ar servi monitorizatorul Marco Maximilia Katz, dacă nu la alertarea «opiniei» publice mondiale, în astfel de cazuri? Vorba ceea, un «nebun», bine plătit pentru asta, aruncă o piatră în baltă și o sută de înțelepți, nesalariați, se aruncă în baltă să o sc...

Reducere la absurd. Completări

Încep prin a afirma că, înainte de apariția comunicatului agenției de monitorizare pe care o manevrează în numele principiilor dar mai ales în numele intereselor sale personale, a resentimentelor comunitare, Marco Maximilian Katz, din august 2011, nu am scris sau pronunțat niciodată cuvântul «jidan», nici măcar în familie. Am folosit o variantă, cu un sens arhaic, a cuvântului sub forma «jidov», într-un poem, cu referință la eroul copilăriei mele, Tata, «uriaș ca un jidov». Să zicem că , de-acum înainte, de câte ori voi resimți nevoia unui pejorativ, dincolo orice determinare alta decât umană, a unui pejorativ transetnic, transexual, transatlantic sau transpacific, fără nici o legătură cu faptul că persoana e un român, un evreu, un ungur, un rus, un geniu sau un idiot, ci doar un soi de neom, cu un comportament social detestabil, lipsit de răspundere și de onoare etc. voi folosit acest cuvânt. Așa cum, alții folosesc cuvântul pejorativ antisemit. Ambele cuvinte, în această ipoteză, pe...

Dan Culcer. Lingvistică, uz și educație. Pe marginea unor petiții

Vă rog să citiți acest text selectat, dimpreună cu comentariul meu, în speranța că vă poate interesa. Am propus opinia mea revistei Observator cultural , drept comentariu la intervenția lui Radu Ioanid, pe care o reproduc mai jos, pe tema definiției din DEX a noțiunii de «jidan». Lingvistică, uz și educație Radu Ioanid crede că « Legitimizarea termenului de jidan prin transformarea lui de facto într-un sinonim al cuvîntului evreu este un act antisemit.». Ce crede Radu Ioanid pare a fi foarte important, devreme ce i se acordă spațiu într-o revistă importantă, Observator cultural , doar în calitatea sa de om fără alte calități și afilieri, așa cum se precizează : « Acest articol a fost scris de autor în calitate particulară şi nu angajează nici una dintre organizaţiile la care acesta este afiliat.» În ce mă privește, mi-am spus deja părerea. O repet și întregesc. Reintroducerea precizării privitoare la sensul pejorativ al acestui cuvânt este necesară, nu fiindcă o cere Marc...