Treceți la conținutul principal

Limba română inovează chiar și prin semidocți.

Sursă :

Vrancea. Personalitati remarcante.

Un remarcabil cuvânt valiză : personalități remarcante. Marcante+remarcabile. Limba română inovează chiar și prin cei care au început să o uite.
Cuvântul este folosit pe un sit altfel interesant, unde am ajuns căutând date despre istoricul literar Emil Boldan.Felicitări pentru interesanta inițiativă.
Scriitori evrei nascuti in Focsani
Felicia Antip
Fiica doctorului Moise Solomon din Focsani. Ziarista de valoare; locuieste la Bucuresti. Cunoscuta prin prezentarile de carti franceze sau engleze (multe dintre ele scrise de autori evrei) pe care le publica saptamanal, de peste trei decenii. A fost redactor de politica externa al revistelor "Lumea" si "Tribuna Romaniei", a tradus in romaneste o serie de carti intre care memoriile lui Elie Wiesel. Una dintre cele mai valoroase carti proprii: "Lumea din ziare".

Silviu Iancu Guliger (1899-1971)
Si-a luat pseudonimul George Silviu, a studiat Dreptul si s-a dedicat literaturii si pieselor pentru copii precum :"Iehoshua parua", "Flori si Fluturi", "Ultima ora". Ziarist si redactor la ziarul "Ultima Ora". A publicat 3 carti de poezie.
Leopold Goldstein (1902-1977) - Camil Baltazar
Leopold Goltstein devenit Camil Baltazar, s-a nascut la 7 septembrie 1902 in Focsani.Camil Baltazar este unul dintre cei mai de seama scriitori si poeti evrei din Romania. Camil Baltazar  a studiat la Bucuresti si a fost prim redactor la ziarul "Romania Libera", a colaborat la ziarele :"Zburatorul", "Reporter" si "Gazeta literara". In anul 1923 a publicat volumul de poeme "Vecernii". Primele sale carti : "Rugaciuni de seara"(1923) , "Fluierul de matase" (1924). Poeziile lui i-au adus titlul de "Poet al luminii". In 1932 a fost numit secretarul redactiei ziarului "Romania Mare"
Ozias Rubin (1924-1993)
Si-a luat ca pseudonim numele de Sadi Rudeanu. A venit in Israel in anul 1973. Scriitor care si-a descris viata cu umor si satira. A fost colaborator la ziarul "Viata noastra".
Profesor Emil Boldan - Bernstein (1909- 1997)
Nascut la 15 ianuarie 1909 in Focsani, fiul lui Paulina si Lupu Bernstein.
Licentiat "cum laude" al facultatii de filozofie si litere din Bucuresti, 1932.
A fost director la Liceul teoretic "Cultura A" apoi profesor la facultatea de filologie a Universitatii din Bucuresti (1948-1953). Intre anii 1953- 1954 a fost decan al Facultatii de Filologie al Universitatii Bucurestene iar apoi Rector al Institutului de limbi straine (1955-1956). Intre anii 1956-1960 a fost Rector al Institutului pedagogic Universitar de 4 ani din Bucuresti.
Intre anii 1948-1953 a fost redactor sef al "Gazetei Invatamantului ".
Activitati evreiești:
  • Delegat al Comunitatii Evreilor din Bucuresti in anul 1944, a lucrat cu Organele Superioare ale Ministerului Educatiei si Instructiunii la redactea Decretelor Regale semnate de Regele Mihai.
  • Intre anii 1945-1948 a fost Presedintele Casei de credit a profesorilor, scriitorilor si artistilor evrei din Romania.


Felicia Antip
Camil Baltazar
Ozias Rubin
Silviu Guliger


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.