Treceți la conținutul principal

Prostia devine din ce în ce mai agresivă. Laptele alb și simbolistica ariană

«Ideologia Woke nu a murit. Dimpotrivă, ea pare mai activă ca oricând. Și mai idioată ca oricând. Gata să urce pe noi culmi ale prostiei ticăloase.
Donald Trump a semnat recent „Legea din 2025 privind laptele integral pentru copii sănătoși”, reintroducând laptele integral în prânzul copiilor la școală, după ce acesta fusese scos în 2010 de Barack Obama.
A apărut însă Adam Caplan, profesor de bioetică la Universitatea din New York, care vede în legea laptelui pentru copii un semn de „neonazism”. Chiar așa!
El a semnat un articol în Bioethics Today, în care scrie:
„În calitatea mea de cercetător și autor de lucrări despre istoria științei și sănătății publice sub regimurile fasciste sunt suspicios. Consumul de lapte este politic. Consumul de lapte integral alb a ajutat un rol foarte important în gândirea rasistă și de extremă dreapta.”
Și adaugă:
„Fasciștii au folosit această băutură ca slogan pentru supremația albă, încă din vremea campaniilor de sănătate ale lui Il Duce (Benito Mussolini) în Italia. Și naziștii erau îndrăgostiți de laptele integral.
„În America, consumul de lapte integral face parte de ani buni din mesajele dreptei alternative [alt-right] și naționaliste albe, transmise prin tweet-uri, meme și videoclipuri.”
Și, de parcă nu ar fi mers suficient de departe, profesorul plusează:
„Din păcate, rasismul și eugenia ar putea juca un rol în tendința bruscă de a fetișiza consumul de lapte integral. Consumul de lapte integral este un semnal de mobilizare pentru naționaliștii albi de extremă dreapta.”
Și încă:
„Campania de promovare a laptelui integral poate avea multe motive în spate, dar într-o perioadă în care eugenia, rasismul și naționalismul alb alimentează cu asupra de măsură retorica noastră politică, campania pentru laptele integral trebuie înghițită cu precauție.”
Când a interzis consumul laptelui integral în școli, în 2010, Obama nu a avut curajul să meargă atât de departe. El și-a disimulat decizia sub pretextul „combaterii obezității”.
Prostia devine din ce în ce mai agresivă.»

Sursa https://www.activenews.ro/externe/Aberatia-suprema-LAPTELE-este-RASIST-202840 

 Traduceți în română cu atenție și comentați din perspectiva ideologică și logică textul următor : 

The Federal government has launched a highly visible campaign to promote drinking whole milk. The USDA is running a “#DrinkWholeMilk” website featuring an edited image of President Trump, who is known to heavily favor diet soft drinks, not milk, with a white streak on his upper lip. Plenty of other endorsements are flooding the internet. The campaign to drink whole milk seems to have exploded out of nowhere. Many suspect it is fueled by the powerful dairy industry, and that may be true, but here may be darker forces at work behind the sudden appearance of all the memes and videos showing so many prominent health officials and influencers proudly guzzling huge glasses As with the bizarre campaign started by conservatives in the early 2000s denouncing the supposed “War on Christmas,” many on the right seem to believe there has been a “war on whole milk.” I don’t see much evidence of this claim. It is true that U.S. dietary guidelines and school lunch policies did once discourage full-fat dairy consumption, including the drinking of whole milk due to obesity concerns. A recent bill signed with great fanfare by President Trump reversed these guidelines, allowing schools to serve whole and 2% milk again. But some of my young students tell me that in their high schools, whole milk was always allowed, and it was not just available free for lunch for those kids relying on federally subsidized school lunches. In fact, whole milk has been readily available in every grocery store, bodega, and convenience store in the country for my entire very long life. We also know that Americans have, on the whole, been drinking more milk, especially whole milk, over the past few years. I occasionally drank it, preferring its taste to that of low-fat varieties. So, if there hasn’t really been a war on whole milk then what is going on? Why the sudden vociferous obsession with drinking it? As a student of and writer on the history of science and public health under fascist regimes, I am suspicious. Milk drinking is political. Drinking whole white milk has played a big role in racist and far-right thinking. Fascists have used the beverage as a rallying cry for white supremacy since the days of Il Duce’s (Benito Mussolini’s) public health campaigns in Italy. The Nazis were enamored of whole milk as well (https://www.amazon.com/Racial-Hygiene-Medicine-Under-Nazis/dp/0674745787). In America, drinking whole milk has for years been a part of alt-right, white nationalist messaging in tweets, memes, and videos. The neo-Nazi #MilkTwitter hashtag began shortly after a large gathering of white men descended on an anti-Trump art exhibit in 2018. The men carried cartons of milk and voiced explicitly racist, sexist, anti-Semitic and homophobic rants. After taking a swig of milk from his carton, one bare-chested man approached the camera and sneered. “An ice cold glass of pure racism.” White nationalists in the U.S. and Europe note that many people of Northern European descent can digest lactose as adults. They link milk-drinking to an “evolved” or “superior” trait that other racial groups somewhat lack Drinking whole milk is portrayed as a sign of strength and genetic health. The ability to drink it is used to mock non-whites and to promote a patriarchal ideal, which sneers at the “weak” soy milk drunk by leftists and feminized men. Images of white people chugging milk are popular on racist sites, e.g., “If you can’t drink milk, you have to go back.” Racism and eugenics, sadly, may be playing a role in the sudden drive to fetishize drinking whole milk. Drinking whole milk is a dog whistle to far right, white nationalists. The campaign to promote whole milk may have many factors behind it, but at a time when eugenics, racism, and white nationalism fuel too much of our political rhetoric, the whole milk campaign must be swallowed with care. 
Arthur Caplan, PhD is a soon-to-be-retired professor of medical ethics who lives in Ridgefield, CT.

Traducere în limba română

Guvernul federal a lansat o campanie foarte vizibilă pentru a promova consumul de lapte integral. USDA derulează un site „#DrinkWholeMilk” care prezintă o imagine editată a președintelui Trump — despre care se știe că preferă în mod accentuat băuturile carbogazoase dietetice, nu laptele — cu o dâră albă pe buza superioară. Numeroase alte susțineri și mesaje de aprobare inundă internetul.

Campania pentru consumul de lapte integral pare să fi explodat din senin. Mulți suspectează că este alimentată de puternica industrie a lactatelor, iar acest lucru poate fi adevărat, dar este posibil să acționeze forțe mai întunecate în spatele apariției bruște a tuturor memelor și videoclipurilor care îi arată pe numeroși oficiali din domeniul sănătății și influenceri înghițind cu mândrie pahare uriașe.

Asemenea campaniei bizare lansate de conservatori la începutul anilor 2000, care denunța presupusul „Război împotriva Crăciunului”, mulți din dreapta par să creadă că a existat un „război împotriva laptelui integral”. Nu văd prea multe dovezi în sprijinul acestei afirmații.

Este adevărat că liniile directoare alimentare din SUA și politicile privind prânzul școlar au descurajat, la un moment dat, consumul de produse lactate cu conținut integral de grăsime, inclusiv consumul de lapte integral, din cauza preocupărilor legate de obezitate. O lege recentă, semnată cu mare fast de președintele Trump, a inversat aceste orientări, permițând din nou școlilor să servească lapte integral și lapte cu 2% grăsime. Dar unii dintre studenții mei îmi spun că, în liceele lor, laptele integral a fost mereu permis și că nu era disponibil doar gratuit la prânz pentru copiii care depindeau de mesele școlare subvenționate federal. De fapt, laptele integral a fost disponibil în mod constant în fiecare supermarket, bodegă și magazin de proximitate din țară pe parcursul întregii mele vieți foarte lungi. Știm, de asemenea, că americanii, în ansamblu, au băut mai mult lapte, în special lapte integral, în ultimii ani. Eu însumi l-am consumat ocazional, preferând gustul său celui al variantelor degresate.

Așadar, dacă nu a existat cu adevărat un război împotriva laptelui integral, ce se întâmplă? De ce această obsesie bruscă și vehementă pentru a-l consuma?

Ca student și autor preocupat de istoria științei și a sănătății publice în regimuri fasciste, sunt suspicios. Consumul de lapte este politic. Consumul de lapte alb integral a jucat un rol important în gândirea rasistă și de extremă dreapta.

Fasciștii au folosit această băutură ca strigăt de mobilizare pentru supremația albă încă din vremea lui Il Duce, adică a lui Benito Mussolini, și a campaniilor sale de sănătate publică din Italia. Și naziștii au fost fascinați de laptele integral (a se vedea volumul Racial Hygiene: Medicine Under the Nazis). În America, consumul de lapte integral face de ani de zile parte din mesajele alt-right și ale naționaliștilor albi în tweet-uri, meme și videoclipuri.

Hashtagul neo-nazist #MilkTwitter a apărut la scurt timp după ce un grup numeros de bărbați albi a descins asupra unei expoziții de artă anti-Trump în 2018. Bărbații purtau cutii de lapte și lansau tirade explicit rasiste, sexiste, antisemite și homofobe. După ce a tras o înghițitură din cutie, un bărbat cu bustul gol s-a apropiat de cameră și a spus batjocoritor: „Un pahar rece ca gheața de rasism pur.”

Naționaliștii albi din SUA și Europa subliniază că multe persoane de origine nord-europeană pot digera lactoza la vârsta adultă. Ei leagă consumul de lapte de o trăsătură „evoluată” sau „superioară”, pe care alte grupuri rasiale ar avea-o într-o măsură mai mică.

Consumul de lapte integral este prezentat drept un semn de forță și sănătate genetică. Capacitatea de a-l consuma este folosită pentru a-i ironiza pe non-albi și pentru a promova un ideal patriarhal, care disprețuiește „slabul” lapte de soia băut de stângiști și de bărbați considerați efeminați. Imagini cu persoane albe care dau pe gât lapte sunt populare pe site-uri rasiste, însoțite de mesaje de tipul: „Dacă nu poți bea lapte, trebuie să te întorci acasă.”

Rasismul și eugenia pot juca, din păcate, un rol în această impulsionare bruscă de a fetișiza consumul de lapte integral. Consumul de lapte integral funcționează ca un „dog whistle” (mesaj codificat) pentru extrema dreaptă și pentru naționaliștii albi. Campania de promovare a laptelui integral poate avea numeroși factori în spate, dar într-un moment în care eugenia, rasismul și naționalismul alb alimentează prea mult din retorica noastră politică, campania pentru lapte integral trebuie „înghițită” cu prudență.

Arthur Caplan, PhD, este un profesor de etică medicală aflat aproape de pensionare, care locuiește în Ridgefield, Connecticut.


Comentariu ideologic și logic

1. Structura ideologică a argumentului

Textul are o teză centrală: promovarea laptelui integral nu este doar o inițiativă alimentară sau economică, ci poate avea o dimensiune simbolic-ideologică legată de extrema dreaptă și de rasism.

Autorul operează prin:

  • asociere istorică (fascismul italian, nazismul);

  • asociere contemporană (alt-right, naționalism alb);

  • analiză simbolică (laptele ca marcator al „albității”, al purității, al superiorității genetice).

Ideologic, textul se înscrie într-o perspectivă critică liberal-progresistă, care:

  • suspectează mobilizările culturale simbolice ale dreptei;

  • interpretează campaniile alimentare în cheia politicilor identitare;

  • leagă discursurile despre „natură”, „forță”, „puritate” de genealogii eugeniste.

2. Analiza logică

a) Puncte solide

  1. Corectitudinea observației privind intoleranța la lactoză
    Este adevărat că persistența lactazei la vârsta adultă este mai frecventă în populațiile nord-europene. Extrema dreaptă a folosit acest fapt biologic pentru a construi mituri de superioritate rasială.

  2. Existența utilizării simbolice a laptelui în spații extremiste
    Există documentat utilizarea laptelui ca simbol ironic sau provocator în cultura online a naționaliștilor albi.

  3. Conceptul de „dog whistle”
    Este legitim, din punct de vedere analitic, să se examineze dacă anumite simboluri aparent neutre funcționează ca mesaje codificate pentru un public ideologic specific.

b) Probleme logice posibile

  1. Risc de asociere prin contiguitate (guilt by association)
    Faptul că:

    • naziștii au valorizat laptele,

    • alt-right îl instrumentalizează simbolic,
      nu demonstrează automat că o campanie guvernamentală actuală are motivație rasistă.
      Există o posibilă alunecare de la „a fost folosit de X” la „este inspirat de X”.

  2. Insuficiența dovezilor cauzale
    Autorul admite că industria lactatelor poate fi un factor. Totuși, ipoteza „forțelor mai întunecate” este sugerată retoric înainte de a fi demonstrată. Argumentul este mai mult indiciar decât probator.

  3. Ambiguitatea nivelului de analiză
    Nu este clar dacă:

    • campania este deliberat rasistă,

    • sau doar este susceptibilă de a fi recuperată simbolic de grupuri extremiste.
      Diferența este majoră din punct de vedere logic.

  4. Risc de supra-politizare a alimentației
    Teza „consumul de lapte este politic” poate fi validă cultural, dar devine problematică dacă transformă orice preferință alimentară într-un act ideologic.

3. Dimensiunea simbolică

Laptele integral devine în text:

  • simbol al „albului” (culoare),

  • simbol al purității,

  • simbol al capacității biologice „superioare”,

  • instrument de ironizare a „celorlalți”.

Această analiză aparține unei paradigme culturale care vede alimentația ca teren de luptă identitară (la fel ca armele, carnea roșie, berea etc. în alte contexte).

4. Concluzie critică

Textul este:

  • coerent ideologic,

  • sugestiv simbolic,

  • dar logic mai degrabă precaut decât demonstrativ.

Autorul nu afirmă direct că întreaga campanie este rasistă, ci că trebuie privită cu prudență într-un climat politic saturat de eugenism și naționalism alb. Argumentul funcționează mai degrabă ca avertisment cultural decât ca demonstrație strictă.

Dacă doriți, pot realiza și:

  • o analiză comparativă cu retorica alimentară din regimurile totalitare interbelice,

  • sau o critică din perspectivă conservatoare asupra textului,

  • ori o analiză strict logic-formală (identificare de posibile sofisme).

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!