Treceți la conținutul principal

Scriitorul Paul Goma a primit cetățenia țării sale natale, Republica Moldova, și se pare că la vară se va întoarce acasă, în Basarabia.

Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, care l-a propus de curând pe Paul Goma la Premiul Nobel pentru literatură, anunță că disidentul cunoscut în toată lumea a primit cetățenia Republicii Moldova.

Reia o informație istorică. Comentariul meu precizează împrejurările în care cetățenia română ar fi trbuit să-i confirmată, cu un pașaport de cetțean român stablit în străinătate, așa cum am și eu. După declrațiile unor oficialități ale României, în realitate cetățenia română nu i-a fost niciodată retrasă lui Paul Goma.


Se pare că Paul Goma are și cetățenia română, așa cum a aflat Varujan Vosganian de la Ministerul de Interne în 2011. Însă, nici Goma, nici familia sa nu au fost contactați, la domiciliul lor din Paris, de autoritățile române pentru a li se înmâna pașapoartele românești. Om dintr-o bucată, Goma nu a acceptat umilința de a face el cerere către autoritățile de la București.

Și Uniunea Scriitorilor din România i-a recunoscut abia în 2011, calitatea de membru pe care i-o ridicase în 1977. Dar președintele Uniunii, Nicolae Manolescu, care acum locuiește și el la Paris, nu îl iubește prea mult pe Goma. În 2005, Manolescu l-a destituit pe Liviu Ioan Stoiciu de la conducerea revistei „Viața Românească”, pentru că a publicat un text, pretins antisemit, al lui Paul Goma.Așa cp de fapt Paul Goma a murit avțnd o dublă cetățenie, de fapt una singură. cea a României Mari.
Scriitorul basarabean Andrei Ţurcanu a declarat că Paul Goma se întoarce la Chişinău pentru a prelua conducerea Centrului de studiu al comunismului din Basarabia şi Bucovina, înfiinţat în această iarnă de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Pentru început, instituţia urmează să stocheze arhiva pe care o deţine Paul Goma, iar ulterior să adune şi alte materiale scrise, audio şi video cu privire la comunismul din cele două provincii româneşti.
Scriitorii din Moldova au deschis două conturi bancare, în lei moldoveneşti şi în valută, în care se așteaptă donații, pentru a se rezolva problema sediului pentru Centrul de studiu al comunismului și a locuinței pentru cunoscutul disident. Paul Goma s-a născut pe 2 octombrie 1935 în satul Mana, judeţul Orhei, Basarabia, iar în prezent este stabilit la Paris.

Sursa: www.evz.ro – 26.04.2013

Nota Dan Culcer. Situația este mai complicată. În realitate, datorită unei întâmplări, funcționarul de la Consulatul României din Paris, a ajuns cu întârziere la domiciliul lui Paul Goma, unde era așteptat. Paul Goma își dăduse acordul pentru acest demers și acceptase să i se aducă formularele de cerere spre semnare. O aglomerație specific pariziană , care a încetinit sau blocat circulația, fusese cauza întîrzierii. După ce a așteptat vreo 30 de minute la poarta imobilului, Goma locuind la etaj, pentru a o deschide fiindcă altfel nu se poate, Paul Goma, bolnav și mișcându-se greu, a renunțaț să mai aștepte iar cînd funcționarul a sunat la poartă în fine, a refuzat să-l primească și nu i-a acceptat explicațiile. Paul Goma nu are un portabil sau acesta nu e cunoscut de Consulat. Deci nu a putut fi anunțat de întârziere. 

După știința mea, nici una din părți nu a reluat contactul . Un contact pe care eu îl aranjasem, explicând telefonic Ambasadorului situația, pe care acesta a declarat că nu o cunoștea, sperând să deblochez astfel o blocaj comunciațional, administrativ absurd. Finalmente dialogul nu a izbutit. 
Pe de altă parte, dacă Moldova, adică Basarabia, este un stat independent, de ce nu ar avea dreptul să recruteze scriitori moldoveni, adică basarabeni, prin simpla inițiativă politică, față de inerția sau rea-voința instanțelor scriitoricești și administrative ale României . Poziția moldovenilor care au dus la capăt acest demers este demnă de toată admirația. Au un scriitor mare, îl propun pentru premiul Nobel. 
Eu îl prefer pentru acest premiu (mereu politizat) pe Paul Goma, față de candidatul estetizanților postmoderni (Cărtărescu) sau față de candidatul holocaustologilor, Norman Manea.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...