Treceți la conținutul principal

Scriitorul Paul Goma a primit cetățenia țării sale natale, Republica Moldova, și se pare că la vară se va întoarce acasă, în Basarabia.

Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, care l-a propus de curând pe Paul Goma la Premiul Nobel pentru literatură, anunță că disidentul cunoscut în toată lumea a primit cetățenia Republicii Moldova.

Reia o informație istorică. Comentariul meu precizează împrejurările în care cetățenia română ar fi trbuit să-i confirmată, cu un pașaport de cetțean român stablit în străinătate, așa cum am și eu. După declrațiile unor oficialități ale României, în realitate cetățenia română nu i-a fost niciodată retrasă lui Paul Goma.


Se pare că Paul Goma are și cetățenia română, așa cum a aflat Varujan Vosganian de la Ministerul de Interne în 2011. Însă, nici Goma, nici familia sa nu au fost contactați, la domiciliul lor din Paris, de autoritățile române pentru a li se înmâna pașapoartele românești. Om dintr-o bucată, Goma nu a acceptat umilința de a face el cerere către autoritățile de la București.

Și Uniunea Scriitorilor din România i-a recunoscut abia în 2011, calitatea de membru pe care i-o ridicase în 1977. Dar președintele Uniunii, Nicolae Manolescu, care acum locuiește și el la Paris, nu îl iubește prea mult pe Goma. În 2005, Manolescu l-a destituit pe Liviu Ioan Stoiciu de la conducerea revistei „Viața Românească”, pentru că a publicat un text, pretins antisemit, al lui Paul Goma.Așa cp de fapt Paul Goma a murit avțnd o dublă cetățenie, de fapt una singură. cea a României Mari.
Scriitorul basarabean Andrei Ţurcanu a declarat că Paul Goma se întoarce la Chişinău pentru a prelua conducerea Centrului de studiu al comunismului din Basarabia şi Bucovina, înfiinţat în această iarnă de Uniunea Scriitorilor din Moldova. Pentru început, instituţia urmează să stocheze arhiva pe care o deţine Paul Goma, iar ulterior să adune şi alte materiale scrise, audio şi video cu privire la comunismul din cele două provincii româneşti.
Scriitorii din Moldova au deschis două conturi bancare, în lei moldoveneşti şi în valută, în care se așteaptă donații, pentru a se rezolva problema sediului pentru Centrul de studiu al comunismului și a locuinței pentru cunoscutul disident. Paul Goma s-a născut pe 2 octombrie 1935 în satul Mana, judeţul Orhei, Basarabia, iar în prezent este stabilit la Paris.

Sursa: www.evz.ro – 26.04.2013

Nota Dan Culcer. Situația este mai complicată. În realitate, datorită unei întâmplări, funcționarul de la Consulatul României din Paris, a ajuns cu întârziere la domiciliul lui Paul Goma, unde era așteptat. Paul Goma își dăduse acordul pentru acest demers și acceptase să i se aducă formularele de cerere spre semnare. O aglomerație specific pariziană , care a încetinit sau blocat circulația, fusese cauza întîrzierii. După ce a așteptat vreo 30 de minute la poarta imobilului, Goma locuind la etaj, pentru a o deschide fiindcă altfel nu se poate, Paul Goma, bolnav și mișcându-se greu, a renunțaț să mai aștepte iar cînd funcționarul a sunat la poartă în fine, a refuzat să-l primească și nu i-a acceptat explicațiile. Paul Goma nu are un portabil sau acesta nu e cunoscut de Consulat. Deci nu a putut fi anunțat de întârziere. 

După știința mea, nici una din părți nu a reluat contactul . Un contact pe care eu îl aranjasem, explicând telefonic Ambasadorului situația, pe care acesta a declarat că nu o cunoștea, sperând să deblochez astfel o blocaj comunciațional, administrativ absurd. Finalmente dialogul nu a izbutit. 
Pe de altă parte, dacă Moldova, adică Basarabia, este un stat independent, de ce nu ar avea dreptul să recruteze scriitori moldoveni, adică basarabeni, prin simpla inițiativă politică, față de inerția sau rea-voința instanțelor scriitoricești și administrative ale României . Poziția moldovenilor care au dus la capăt acest demers este demnă de toată admirația. Au un scriitor mare, îl propun pentru premiul Nobel. 
Eu îl prefer pentru acest premiu (mereu politizat) pe Paul Goma, față de candidatul estetizanților postmoderni (Cărtărescu) sau față de candidatul holocaustologilor, Norman Manea.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...