Treceți la conținutul principal

În aminitirea poetului, traducătorului și prietenului Tudor Balteș

 Am regăsit, întâmplător, căutând vechile articole din presa maghiară, din România, adică mai ales din Utunk, Igazssag ale tatălui meu, Alexandru Culcer, care semna uneori dr. CULCER Sandor, grație extraordinarei baze de texte care se numește Arcanum, o mică notiță necrologică despre poetul și traducătorul Tudor Balteș, fostul nostru prim corector la Vatra. Exclus din presă, adică din redacție, fiindcă prin servicul de cadre al PCR i s-a descoperit nu știu ce pată la dosar.  DC


Iată versiunea maghiară a notei necrologice din România literară, 1979.

Sütő András Egy lócsiszár virágvasárnapja című darabjának fordításáért, melyet a marosvásárhelyi Nemzeti Színház [román tagozata] állított színpadra. Tudor Babteş megkapta a Romániai Írók Szövetségének egyik 1978-as fordítói díját, melylyel az együttélő nemzetiségek irodalmának tolmácsolását jutalmazzák. Ez a díj közel egy évtizedes tevékenység értékének és művelődési jelentőségének az elismerése; beleértendő a Pian la licitaţie (A zongora árverése, 1977) című Vári Attilakötet és a Tineri poeţi maghiari din România (Fiatal romániai magyar költők, 1979) című antológia is, amely mind az eredeti versek belső értéke, mind a kettős bemutatkozás mai kulturális jelentősége révén a kritika figyelmének középpontjába került. Ami nem meglepő, hiszen Tudor Babteş a magyar nemzetiség irodalmának ismerője, de ugyanakkor érzékeny költő is, aki elégikus hangú, finoman irodalmias, de a napi benyomásokra reagáló költő lévén, kiválónak bizonyult más lírai hangok tolmácsolásának kényes területén is. Nem érte meg, hogy nyomtatásban lássa saját, jelképes című kötetét (Cu miinile goaleÜres kézzel), sem újabb, Kányádi Sándor líráját, illetve Lászlóffy Aladár prózáját tolmácsoló köteteit. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

A trecut granita dintre România și Republica Moldova, gol pusca

A trecut granita dintre România și Republica Moldova, gol pusca   Politistii de frontiera botosaneni i-au intocmit dosar penal unui moldovean, care a trecut ilegal frontiera de stat in Romania, peste raul Prut. Pana aici nu este nimic neobisnuit, numai ca atunci cand a fost gasit de politistii de frontiera moldoveanul era complet dezbracat. Vineri, in jurul orelor 12.00, politistii de frontiera de la Sectorul Politiei de Frontiera Radauti Prut au fost informati ca pe raza localitatii Crasnaleuca se afla un barbat, de aproximativ 40 de ani, dezbracat complet, suspect ca ar fi trecut frontiera de stat dinspre Republica Moldova. Echipajul s-a deplasat la fata locului retinand persoana ducand-o la SPF Radauti Prut. Pe durata cercetarilor s-a constatat ca acesta se numeste Ghenadie S., are 39 de ani si este cetatean din Republica Moldova. Barbatul a declarat politistilor de frontiera ca a trecut ilegal frontiera de stat dintre Moldova si Roman...

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Anatoli Basarab. Manual de supraviețuire fără baterie.

 Noi, cei de 40+: Ultimii oameni adevărați sau Specia 40+. Manual de supraviețuire fără baterie. Oamenii de peste 40 nu sunt bătrâni. Sunt versiunea de test a omenirii. Am fost generația Beta a vieții moderne — fără update-uri, fără garanție, dar indestructibili. Noi mergeam singuri la școală. Fără GPS, fără escortă, fără „te rog să mă iei de la poartă”. Dacă ne rătăceam, întrebam un adult. Adică un om viu, nu o aplicație. Și, culmea, ajungeam acasă întregi. Ne jucam în stradă, printre mașini, câini și gropi, și veneam doar când se striga din balcon: „Hai la masă!”. Dacă nu veneam, primeam o „ședință de reeducare” cu papucul zburător. Educație fizică, aplicată pe viu. Țineam frână cu piciorul pe cauciuc, mergeam pe biciclete de adulți, de-abia ajungeam la pedale. Fără cască, fără cotiere, fără genunchiere. Aveam doar reflexe și îngerul păzitor care lucra peste program. Cine cădea, se ridica. Cine plângea, auzea: „Nu s-a rupt, deci nu doare.” Beam apă din furtun, mâncam pâine cu zah...