Treceți la conținutul principal

În aminitirea poetului, traducătorului și prietenului Tudor Balteș

 Am regăsit, întâmplător, căutând vechile articole din presa maghiară, din România, adică mai ales din Utunk, Igazssag ale tatălui meu, Alexandru Culcer, care semna uneori dr. CULCER Sandor, grație extraordinarei baze de texte care se numește Arcanum, o mică notiță necrologică despre poetul și traducătorul Tudor Balteș, fostul nostru prim corector la Vatra. Exclus din presă, adică din redacție, fiindcă prin servicul de cadre al PCR i s-a descoperit nu știu ce pată la dosar.  DC


Iată versiunea maghiară a notei necrologice din România literară, 1979.

Sütő András Egy lócsiszár virágvasárnapja című darabjának fordításáért, melyet a marosvásárhelyi Nemzeti Színház [román tagozata] állított színpadra. Tudor Babteş megkapta a Romániai Írók Szövetségének egyik 1978-as fordítói díját, melylyel az együttélő nemzetiségek irodalmának tolmácsolását jutalmazzák. Ez a díj közel egy évtizedes tevékenység értékének és művelődési jelentőségének az elismerése; beleértendő a Pian la licitaţie (A zongora árverése, 1977) című Vári Attilakötet és a Tineri poeţi maghiari din România (Fiatal romániai magyar költők, 1979) című antológia is, amely mind az eredeti versek belső értéke, mind a kettős bemutatkozás mai kulturális jelentősége révén a kritika figyelmének középpontjába került. Ami nem meglepő, hiszen Tudor Babteş a magyar nemzetiség irodalmának jó ismerője, de ugyanakkor érzékeny költő is, aki elégikus hangú, finoman irodalmias, de a napi benyomásokra reagáló költő lévén, kiválónak bizonyult más lírai hangok tolmácsolásának kényes területén is. Nem érte meg, hogy nyomtatásban lássa saját, jelképes című kötetét (Cu miinile goale — Üres kézzel), sem újabb, Kányádi Sándor líráját, illetve Lászlóffy Aladár prózáját tolmácsoló köteteit. 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Voi nu aparțineți culturii române și nici cultura română nu vă aparține.

  Voi nu aparțineți culturii române și nici cultura română nu vă aparține. Sunteți venituri și venituri veți rămâne. Nu fiindcă așa vreau eu, ci fiindcă în loc să iubiți cultura română, a cărei inimă nu bate pentru voi, o denigrați și o bârfiți pe toate meridianele, încercând să vă prezentați voi ca fiind sufletul și mintea culturii române, pe care vreți să o înlocuiți cu o făcătură fără inimă, fără minte și fără coaie, un ersatz, într-o limbă scâlciată, o improvizație stupidă pe care o numiți avangardă literară.
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe