Expoziția unui vulcanolog la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca: O întâlnire cu cultura și generozitatea
Vineri, 25 octombrie 2024, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca a fost gazda unei conferințe de presă dedicate unui eveniment deosebit: expoziția unui vulcanolog – piese din donația Dan Culcer. Întâlnirea a avut loc la ora 12:00, în Sala de lingvistică „Eugeniu Coșeriu”, aducând împreună iubitori ai artei, literaturii și culturii în general.
Dan Culcer: O viață dedicată culturii
Dan Culcer este un nume cunoscut în peisajul cultural românesc. Critic literar, prozator, poet, traductolog și jurnalist, Culcer este recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul literaturii și al culturii, având o carieră prolifică care se întinde pe mai multe decenii. Donația sa la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” este semnificativă nu doar prin cantitatea de documente și obiecte, ci și prin valoarea culturală pe care acestea o aduc.
La conferință, Dan Culcer a împărtășit din experiențele sale personale, evidențiind impactul pe care părinții săi l-au avut asupra formării sale ca iubitor de carte și artă. „Tatăl meu a fost medic, dar mai presus de toate, era un om curios, interesat de domenii variate”, a spus el. „Biblioteca lui era o comoară de cunoștințe, iar pasiunea pentru artă și literatură mi-a fost transmisă de la o vârstă fragedă.”
Culcer a povestit despre cariera tatălui său, care a început studiile la Budapesta și a fost implicat în evenimentele dificile ale războiului. „După terminarea facultății, a devenit medic la Dej și Cluj, și a avut o influență semnificativă asupra comunității prin activitatea sa”, a adăugat el. După cel de-Al Doilea Război Mondial, tatăl său a fost numit director al Spitalului de spate de fronturi din Sighișoara, o instituție de mare importanță în perioada postbelică. A activat acolo până în același an, când s-a prezentat la un concurs pentru un post la Institutul de Arte „Ion Andreescu” din Baia-Mare, unde a devenit profesor de anatomie artistică, influențând generații de studenți în domeniul artelor. A predat cu pasiune la institut până în anul 1963, când s-a retras din activitatea didactică, dar a continuat să rămână o figură respectată în comunitatea academică și culturală din Cluj.
Donația: O Bogăție Culturală
Donația lui Dan Culcer include un impresionant fond de carte, manuscrise, corespondență, reviste, fotografii și obiecte cu caracter muzeal, cum ar fi tablouri. Această colecție nu doar că îmbogățește fondurile Bibliotecii, dar contribuie și la diversificarea ofertei culturale disponibile publicului. Tabloul „Gutui și flori de toamnă” de Ion Cristofor este una dintre cele mai recente adăugiri la această colecție valoroasă.
Reprezentanții Bibliotecii au subliniat importanța donației: „Dan Culcer este unul dintre donatorii extrem de valorosi, nu singurul, dar cu siguranță unul dintre cei mai generoși. Toate obiectele donate constituie o bogăție pentru bibliotecă, accesibile și consultabile în sala de colecții speciale.”
Expoziția temporară, care poate fi vizitată în aceste zile, oferă o oportunitate rară de a explora aceste piese valoroase și de a înțelege mai bine contribuțiile lui Dan Culcer la cultura românească.
Impactul donației asupra Bibliotecii
Generozitatea lui Dan Culcer are un impact semnificativ asupra bibliotecii și comunității academice. Colecția sa diversificată îmbogățește resursele disponibile pentru cercetători, studenți și publicul larg.
„Donațiile ca aceasta sunt esențiale pentru dezvoltarea și diversificarea colecțiilor noastre. Ele ne ajută să păstrăm și să promovăm cultura românească în toată diversitatea ei”, au subliniat reprezentanții Bibliotecii.
Expoziția nu este doar o prezentare de obiecte, ci o invitație de a explora și de a învăța despre istoria culturală a României prin prisma experiențelor și a pasiunilor unui om dedicat artei și literaturii. Evenimentele organizate de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, cum ar fi această expoziție, contribuie la formarea unui dialog cultural și la stimularea interesului pentru istoria și patrimoniul național.
Noi apariţii editoriale: Cenzura în România
Continuînd seria lucrărilor cu adevărat monumentale, în privinţa conţinutului, a volumului şi a prezentării grafice (albume de artă, ediţii de autor, monografii etc.), Editura Tribuna debutează în acest an editorial cu o altă lucrare de excepţie: Cenzura în România, un volum coordonat de Ilie Rad.
Despre cenzura din România s-au scris pînă în prezent peste 20 de volume, datorate unor scriitori cunoscuţi (Bujor Nedelcovici, Ioan Lăcustă), profesori şi cercetători, critici şi istorici literari (Adrian Marino, Marian Petcu, Pavel Ţugui, Liviu Maliţa, Ion Zainea, Paul Caravia, Victor Frunză, Bogdan Ficeac, Györffy Gábor, Tiberiu Troncotă). Prin ce se deosebeşte volumul de faţă în comparaţie cu toate celelalte?
Prima caracteristică specifică a volumului este dată de faptul că el conţine, pe de o parte, mărturii directe ale celor care s-au confruntat cu furcile caudine ale cenzurii, iar pe de altă parte, studii savante, rezultate din investigarea documentelor de arhivă. Din prima categorie, trebuie amintită mărturisirea Anei Blandiana (De la cenzura ca formă de libertate, la libertatea ca formă de cenzură), un excepţional eseu-mărturie, preluat, ca atare, în România literară (an XLIV, nr. 2, 12 ianuarie 2012, p. 11-13; 22), dar şi mărturiile semnate de Marta Petreu, Adriana Săftoiu, Robert Turcescu, Gheorghe Săsărman, Radu Vida, Mihail Guzun sau cele luate de Gabriela Rusu-Păsărin scriitorilor Adrian Marino, D. Vatamaniuc, Paul Anghel sau Dinu Săraru. Investigarea arhivelor formează subiectul studiilor docte, semnate de Marian Petcu, Dan Culcer, Maria Danilov, Viorel Nistor, Emilia Şercan, Mihaela Teodor, Ion Zainea.
A doua notă distinctivă provine din caracterul colectiv al volumului, acesta reunind 32 de studii şi eseuri, prezentate la cel de-al X-lea Simpozion Naţional de Jurnalism, organizat de Catedra de Jurnalism a UBB, în 24-25 octombrie 2011, cu tema Cenzura în presă – ieri şi azi. De aici rezultă o mare diversitate tematică şi stilistică, avantaj pe care nu îl poate avea un volum cu un singur autor. Vorbim, aşadar, despre relaţiile dintre cenzură şi Securitate (Cseke Peter), despre cenzura presei sportive (Dumitru Graur), cenzura poeziei (Ion Pop), cenzura cu substrat etnic (Gelu Neamţu), cenzura editorială (Doina Rad), cenzura datorată „obligaţiei de tăcere” (Sorin Preda), cenzura benzii desenate (Gelu Teampău), cenzura filmului românesc (Maria Neagu). Există o abordare diacronică a cenzurii, începînd cu cea din timpul dictaturii regale şi antonesciene (Mircea Popa), continuînd cu cenzura din anii dogmatismului (Romulus Rusan, Cristian Vasile) şi cu cenzura din anii regimului ceauşist (Constantin Cubleşan, Nicolae Melinescu, Valeriu Rîpeanu, Liviu Maliţa, Constantin Raveca Buleu, Ilie Rad).
În fine, lucrarea de faţă este singura apărută la noi, care se bazează pe un bogat material ilustrativ. Ea conţine, astfel, o pagină cenzurată din New York Times (din 22 decembrie 2006), unde Central Intelligence Agency’s Publications Review Board a înnegrit mai multe rînduri, făcîndu-le ilizibile, din articolul What Wanted to Tell You About Iran (= Ce am vrut să vă spunem despre Iran), semnat de jurnaliştii Flynt Leverett şi Hillary Mann. Se adaugă apoi pagini din reviste, cu articole cenzurate (Universul, din 1916, Tribuna Ardealului, din 1942), referate ale cenzurii comuniste (unul chiar despre volumul Călcîiul vulnerabil al Anei Blandiana), liste de cărţi interzise etc.
Cîteva documente pun în valoare aberaţiile cenzurii comuniste: versul „Carne, cutremur al memoriei” (care era o metaforă pentru fiorii iubirii), de Marta Petreu, a fost eliminat, cenzorii socotindu-l subversiv, adică o aluzie la „aprovizonarea populaţiei cu alimente”; Mircea Popa arată cum cărţi cenzurate, unele foarte vechi, au servit la… întreţinerea focului în sobă; Romulus Rusan reproduce o filă din Dicţionarul limbii române literare (1955), din al cărui colectiv de redactare făceau parte şi… trei consilieri sovietici! Numele poetului Ion Pillat a fost la un moment dat eliminat de peste tot, după ce România şi-a ameliorat relaţiile cu Iugoslavia, fiindcă Tito fusese numit, batjocoritor, „Pilat din Pont”!
O raritate o constituie şi un afiş privind confiscarea ziarului Cuvîntul (1930), din timpul guvernării lui Iuliu Maniu, sau o pagină din Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, din 1953, în care cenzura a modificat ordinea alfabetică a cuvintelor, incluse în glosar, deoarece cuvîntul leninism ar fi apărut între leneş şi lenjereasă, două cuvinte considerate… compromise, nedemne să stea în vecinătatea cuvîntului leninism! Tot o raritate o constituie şi coperta celor două volume (obţinute prin bunăvoinţa profesorului Nicolae Scurtu) ale celebrei antologii, Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta, vol. I-II. Antologie, prefaţă şi note de Nicolae Manolescu, EPL, Bucureşti, 1968, fiecare volum fiind tipărit în 85.175 de exemplare! Ambele volume au fost scoase din circulaţie şi date la topit, fiindcă în sumar figurau poeţi indezirabili pentru regimul comunist, plecaţi din ţară (Ştefan Baciu, Aron Cotruş) sau cu un trecut politic inacceptabil pentru regim (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Virgil Gheorghiu şi alţii).
Volumul reproduce, în premieră, unele greşeli de tipar devenite celebre, care au scăpat vigilenţilor cenzori comunişti (greşelile de tipar erau folosite ca armă politică): poezia 1 Mai de Vornic Basarabeanu (Flacăra, nr. 17, 30 aprilie 1949), în care, dacă se citeşte iniţiala primele 14 versuri, de jos în sus, rezultă acrostihul Hristos a înviat! (autorul a divulgat acest secret lui Dan Deşliu, care l-ar fi turnat la Securitate, Vornic Basarabeanu ajungînd apoi la închisoare). La fel de celebră este greşeala din Scînteia (25 ianuarie 1988), cauzată de eliminarea, dintr-o poezie, a unor versuri (care formau acrostihul Nicolae Ceauşescu), rezultînd „acrostihul” CEAUŞESCO LAE! În Scînteia tineretului (18 mai 1968), în titlul Vizita Preşedintelui Republicii Franceze, cuvîntul Republicii a apărut sub forma Repulicii! Se adaugă la acestea paginile din Făclia (28 iunie 1986), unde a apărut expresia „activitatea obosită”, în loc de „activitatea neobosită” a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sau cea din ziarul Dîmboviţa (8 ianuarie 1983), în care a apărut titlul „Occident ’83, într-o orînduire a inechităţii socialiste”. În fine, profesorul Mihail Guzun, de la Universitatea din Chişinău, aduce exemple similare din spaţiul exsovietic: la o despărţire în silabe, oraşul Stalingrad s-a despărţit Stalin – gad (în limba rusă gad înseamnă ticălos, nemernic). (Domnul Romulus Rusan susţine că şi în spaţiul românesc ar fi apărut o despărţire asemănătoare: „Trăiască tovarăşul Stalin, un călău-uzitor al popoarelor!”, dar nu s-a identificat încă publicaţia respectivă, dacă ea a existat.); „20 de ani de eră cosmică” au devenit „20 de ani de eră comică” etc. Sînt amintite, fără a se găsi imaginile, două celebre greşeli din Timpul (1940): „<<Generalul Antonescu, conducătorul Statului, şi dl Horia Sima, comandantul Mişcării Legionare, au păşit pe peronul gării Timişoara >>. Numai că, la cuvîntul al treisprezecelea, în loc de p (de la „păşit”) se culesese b… şi aşa a rămas” sau „<<Femeile române dau pildă ostaşilor noştri>>. Oroare însă, de astă dată, într-al patrulea cuvînt al explicaţiei, l fusese înlocuit prin z”.
Mai menţionăm reproducerea a douăzeci de coperte ale cărţilor dedicate cenzurii (cărţi scrise în engleză, română şi maghiară), respectiv 19 desene pe tema cenzurii, datorate artistului plastic şi graficianului Könczey Elemér, cel care este şi autorul copertei. Cartea (420 de pagini) are un indice de nume (realizat de prof. dr. Doina Rad), notele şi bibliografia sînt ireproşabil redactate, corectura este făcută cu maximă atenţie, corpul de literă (11,5) fiind un adevărat răsfăţ editorial, ca şi aşezarea în pagină (DTP: Edith Fogarasi).
În producţia editorială de azi, atît de bogată şi de diversă ca tematică, despre puţine cărţi se poate spune, ca despre cea de faţă, cu vorbele argheziene: „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris!”.
Cartea va fi lansată, la începutul lunii februarie, la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor, precum şi la Bucureşti, la Memorialul Sighet, la Sibiu şi în alte localităţi, va fi expusă şi la Neptun, cu ocazia manifestării „Zile şi nopţi de literatură”, la care tema de dezbatere va fi tocmai cenzura. De asemenea, ea va fi propusă Centrului de Studii Transilvane, pentru a fi tradusă într-o limbă de largă circulaţie.
Editura Tribuna
Dezbatere cu tema: cenzura şi autocenzura
Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, organizează miercuri, 8 februarie 2012, ora 13, la sediul Filialei (str. Universităţii, nr. 1) dezbaterea Cenzura şi autocenzura, dezbatere prilejuită de apariţia volumului coordonat de Ilie Rad, Cenzura în România, apărut recent la Editura Tribuna, reunind lucrările prezentate anul trecut la simpozionul cu aceeaşi temă, organizat de Departamentul de Jurnalism al UBB.
Volumul, avînd 420 de pagini, cu peste 70 de ilustraţii, conţine 32 de studii şi eseuri, semnate de nume importante ale culturii şi jurnalisticii române contemporane: Ana Blandiana, Marta Petreu, Ion Pop, Adriana Săftoiu, Robert Turcescu, Constantin Cubleşan, Romulus Rusan, Mircea Popa, Marian Petcu, Nicolae Melinescu, Dumitru Graur, Dan Culcer, Sorin Preda şi alţii.
La dezbatere şi-au anunţat participarea: Constantina Raveca Buleu, Cseke Péter, Constantin Cubleşan, Liviu Maliţa, Gelu Neamţu, Viorel Nistor, Marta Petreu, Ion Pop, Mircea Popa, Doina Rad, Ilie Rad, Gelu Teampău şi Irina Petraş, gazda manifestării.
Comentarii
Trimiteți un comentariu