Treceți la conținutul principal

Un nou pod rutier între România și Ucraina, peste Tisa în direcția Biserica Albă

Să verific dacă este vorba despre satul Biserica Albă de pe Tisa, de unde se trage neamul meu pe linia bunicului patern. Satul meu se află pe cele două maluri ale Tisei. Probabil că a existat deja un pod înainte de 1940. Dan C

Se construiește un nou pod rutier între România și Ucraina, peste Tisa. Premierul Ucrainei:"Va extinde oportunitățile noastre de export"

Miercuri, 11 Decembrie 2024, ora 10:00
745 citiri
Se construiește un nou pod rutier între România și Ucraina, peste Tisa. Premierul Ucrainei:"Va extinde oportunitățile noastre de export"
Denîs Şmîhal, premierul Ucrainei FOTO Facebook/Denîs Şmîhal

Guvernul Ucrainei a aprobat marți acordul cu România pentru construirea unui pod rutier peste râul Tisa, potrivit unei declarații făcute de prim-ministrul Ucrainei, Denîs Şmîhal.

Şmîhal a menționat că podul rutier peste Tisa va reprezenta un nou hub logistic la punctul de trecere Bila Ţerkva – Sighetu Marmației.

”Podul va extinde oportunitățile noastre de export şi va accelera circulația persoanelor şi mărfurilor peste graniţă. Acesta face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a logisticii pe direcţia Vestică”, a explicat premierul ucrainean.

Guvernul român a aprobat în mai 2023 un memorandum care vizează încheierea unui Acord între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene Sighetu Marmaţiei şi Bila Ţerkva, noul punct de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene Sighetu Marmaţiei (România) - Bila Terkva (Ucraina) urmând a fi realizat prin construirea, la Sighetu Marmaţiei, a unui pod de beton armat peste râul Tisa.

Acordul a fost semnat la 18 octombrie 2023.

În 30 aprilie 2024, prin hotărâre de Guvern, s-a decis construirea unui pod rutier peste râul Tisa cu capătul românesc în zona Sighetul Marmaţiei, urmând ca cele două ţări să înfiinţeze o comisie mixtă pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la construirea acestui obiectiv de infrastructură.

Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Se construiește un nou pod rutier între România și Ucraina, peste Tisa. Premierul Ucrainei:"Va extinde oportunitățile noastre de export"

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

Nu există Salvator

Nicușor, un diminutiv pentru un președinte, este semn rău.  Pe deasupra, Nicușor este un om rău. Oamenii cu buza subțiri ca o lamă sunt de temut. Asta e experiența mea de fiziognomist. Încă un cincinal de lingușeală, furturi și wokism, topire în haznaua comună.  Evident, nu sunt naivul care ar fi crezut că salvatorul se numește George Simion.  Nu există Salvator, doar dacă aplicăm regula :  Ajută-te singur și Dumnezeu te va ajuta!

Anatoli Basarab. Manual de supraviețuire fără baterie.

 Noi, cei de 40+: Ultimii oameni adevărați sau Specia 40+. Manual de supraviețuire fără baterie. Oamenii de peste 40 nu sunt bătrâni. Sunt versiunea de test a omenirii. Am fost generația Beta a vieții moderne — fără update-uri, fără garanție, dar indestructibili. Noi mergeam singuri la școală. Fără GPS, fără escortă, fără „te rog să mă iei de la poartă”. Dacă ne rătăceam, întrebam un adult. Adică un om viu, nu o aplicație. Și, culmea, ajungeam acasă întregi. Ne jucam în stradă, printre mașini, câini și gropi, și veneam doar când se striga din balcon: „Hai la masă!”. Dacă nu veneam, primeam o „ședință de reeducare” cu papucul zburător. Educație fizică, aplicată pe viu. Țineam frână cu piciorul pe cauciuc, mergeam pe biciclete de adulți, de-abia ajungeam la pedale. Fără cască, fără cotiere, fără genunchiere. Aveam doar reflexe și îngerul păzitor care lucra peste program. Cine cădea, se ridica. Cine plângea, auzea: „Nu s-a rupt, deci nu doare.” Beam apă din furtun, mâncam pâine cu zah...