Treceți la conținutul principal

Perpetua nazificare a lui Mircea Eliade. Repetiții rituale.

 Românii sunt împinși la extreme și de astfel de maltratări ale istoriei, culturii și identități lor :https://www.nytimes.com/2024/12/11/world/europe/romania-right-ultranationalism-calin-georgescu.html

New York Times a găsit momentul potrivit să rezolve istoria românilor în trei mișcări, după opiniile Dianei Mardarovici, ale unora ca Liviu Rotman, Alexandru Florian, Andrei Ursu, Liviu Ornea și, în trecere, Oliver Jens Schmitt.

Mi-e greu să cred că aceia care perpetuează astfel de masacrări ale istoriei (aici Andrew Higgins, cu colaborarea lui Matei Bărbulescu și fotografii de Andreea Câmpeanu) nu sunt conștienți de ceea ce fac.

Am tot mai mult impresia că radicalizarea e provocată pentru a ne ”salva” apoi de ea. (Citat din comentariul unui prieten)

Se reia, în fragmentul citat, printre altele, niciodată probata istorie a masacrului de la Abator. Nici cei interesați, adică liderii evreimii din România, nici adversarii ideologici ai acestora, adică Nimeni nu a cercetat arhivele Institutului de medicină legală MIna Minovici, unde ar trebui să se afle documente despre acest eveniment, dacă el a fost real. Și detalii și cifre despre victime, rapoarte medico-legale. În alte articole din presa străină reapar, ciclic, sub semnătura unor evrei, istorii tot atât de neverosimile, de pildă  povestea săpunului din grăsimea morților din lagărele germane din epoca nazistă. Dovedită ca fiind o minciună, o aberație, ea continuă să fi relansată. Să credem că autorilor li s-au implantate cipuri în creier, care îi obligă să dezinformeze, în numele solidarității comunitare. Nu-și dau seama redactorii că astfel de persitențe diabolice înreidiculizaeză nu doar autorii articoleloor ci și paginile periodicelor sau cărșilor în care sunt repetet? Am cerut, în mod repeta, în scris accesul la aceste arhive. Fără răspuns. Dan Culcer

Originalul în engleză : « Authored viciously antisemitic articles in the extremist Romanian periodical Cuvantul, raving about the alleged "Jewish onslaught" threatening Romania. He actively supported the fascist paramilitary group known as the Iron Guard, and when the Romanian government cracked down on Iron Guard activists in 1938, Eliade was among those whom it imprisoned. After the Iron Guard came to power in 1940, Eliade was appointed as one of its diplomats in London. British officials privately called him "the most Nazi member of the legation." The Iron Guard regime actively collaborated in the mass murder of Romania's Jews. "Particularly gruesome," the US Holocaust Memorial Museum notes, "was the [Iron Guard's] murder of dozens of Jewish civilians in the Bucharest slaughterhouse. After the victims were killed, the perpetrators hung the bodies from meat hooks and mutilated them in a vicious parody of kosher slaughtering practices." Eliade continued to defend the Iron Guard after the war, praising it in his 1963 autobiography. For some reason, that didn't deter GW from giving him an honorary doctorate in 1985. The time has come to revoke that honor. Two years ago, public concern over racism in the United States prodded the George Washington University administration to remove the name of its longest-serving president, the late Cloyd Heck Marvin, from the student center because he advocated racial segregation. Last year, the administration changed the school's moniker from "colonials" to "revolutionaries" because of the many injustices associated with colonialism. GW should now show similar sensitivity to the concerns of its Jewish students and faculty. Ninety years after actual Nazis were warmly welcomed at GW, extremist students on its campus today are invoking the infamous Nazi phrase "final solution" – meaning mass murder of Jews. That's a blatant violation of the GW Student Code of Conduct. Section V (F) prohibits "acting in a way that threatens, endangers, or harasses others, including verbal, written, or any other form of communication." Violators are subject to a range of possible punishments, from a warning to permanent expulsion. It's time for George Washington University to implement its own rules. Acknowledging the error of GW's friendly attitude toward Nazi Germany in the 1930s, revoking Mircea Eliade's doctorate, and taking meaningful action against today's violators of the Student Code of Conduct is the path to restoring order, and decency, at George Washington University.»



ChatGPT traduce astfel :

[Mircea Eliade] a scris articole profund antisemite în publicația extremistă românească Cuvântul, delirând despre presupusa „invazie evreiască” care amenința România. A susținut activ gruparea paramilitară fascistă cunoscută sub numele de Garda de Fier, iar când guvernul român a luat măsuri împotriva activiștilor Gărzii de Fier în 1938, Eliade a fost printre cei arestați.

După ce Garda de Fier a ajuns la putere în 1940, Eliade a fost numit unul dintre diplomații săi la Londra. Oficialii britanici l-au numit în privat „cel mai nazist membru al legației”. Regimul Gărzii de Fier a colaborat activ la uciderea în masă a evreilor din România. „Deosebit de îngrozitoare”, notează Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA, „a fost uciderea de către Garda de Fier a zeci de civili evrei în abatorul din București. După ce victimele au fost ucise, făptașii au atârnat cadavrele pe cârlige de carne și le-au mutilat într-o parodie brutală a practicilor de sacrificare kosher.

Eliade a continuat să apere Garda de Fier după război, lăudând-o în autobiografia sa din 1963. Dintr-un motiv sau altul, acest lucru nu a împiedicat Universitatea George Washington (GW) să îi acorde un doctorat onorific în 1985. A venit momentul să se revoce această onoare.

În urmă cu doi ani, preocuparea publică privind rasismul din Statele Unite a determinat administrația Universității George Washington să elimine numele celui mai longeviv președinte al său, regretatul Cloyd Heck Marvin, de pe centrul studențesc, deoarece acesta a susținut segregarea rasială. Anul trecut, administrația a schimbat porecla școlii din „coloniști” în „revoluționari”, din cauza numeroaselor nedreptăți asociate colonialismului. GW ar trebui acum să manifeste o sensibilitate similară față de preocupările studenților și cadrelor didactice evreiești.

La 90 de ani după ce naziștii au fost primiți călduros la GW, studenți extremiști de pe campusul său invocă astăzi celebra expresie nazistă „soluția finală” – care înseamnă uciderea în masă a evreilor. Aceasta este o încălcare flagrantă a Codului de Conduită al Studenților GW. Secțiunea V (F) interzice „acțiunile care amenință, pun în pericol sau hărțuiesc alte persoane, inclusiv comunicarea verbală, scrisă sau de altă natură”. Cei care încalcă aceste reguli sunt supuși unei game de sancțiuni, de la avertisment la exmatriculare permanentă. Este timpul ca Universitatea George Washington să-și aplice propriile reguli.

Recunoașterea greșelii atitudinii prietenoase a GW față de Germania nazistă în anii 1930, revocarea doctoratului lui Mircea Eliade și luarea unor măsuri semnificative împotriva celor care încalcă astăzi Codul de Conduită al Studenților sunt pașii necesari pentru a restabili ordinea și decența la Universitatea George Washington.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...

Denunțul lui Nicolae Manolescu și principiile

 « Oare de ce toți comuniștii recurg la etichetele „fasciști”, „naziști” sau „legionari” când nu sunt în stare să argumenteze ceva?» zicea un comentator pe nume Florin 5.10.2019 la ora 2:05 am pe situl G4MEDIA Dreptacii autentici sau simulanții fac la fel. În numele cărei istorii își scrie denunțul său Nicolae Manolescu, a tatălui sau a fiului? Dacă nu cumva, act de prietenie neașteptată, Nicolae Manolescu vrea să mă ferească să cad în prăpastie. În ce prăpastie? A «antisemitismului», desigur, din care el a ieșit pentru a-i face plăcere lui Michael Shafir, pe când acesta își exercita încă meseria de paznic în Panopticonul lui Jeremy Bentham, versiunea localizată în colonia penitenciară, România. În ultimul număr al revistei România literară , 51-52, 2023, Nicolae Manolescu deformează  sensul articolului meu din Vatra, intitulat  Sociograme. Succesul literar sau trocurile intracomunitare , citând «ind...