Treceți la conținutul principal

Genealogie. Ersilia Culcer, născută Gutu, în Felnac, județul Arad.23 decembrie 1907-mai 1981, Târgu Mureș

Ersilia Culcer, mama mea, profesoară de limba română, franceză, italiană, a fost, între 1954 și 1958, directoarea Liceului teoretic de fete din Cluj /actual Liceul Național Mihai Eminescu/, Ulterior a fost profesoară la fostul Liceu Clasic, apoi la o Școală Medie, de pe strada Horea,  aproape de Gara Cluj Napoca, de unde s-a pensionat.

Fiica lui Mihai Gutu, învățător, devenit vameș, supă 1918, și al Floricăi n. Codoș. Bunicii mei pe linie maternă. Mihai Gutu a murit la București. Nu știu unde este înmormântată Florica Gutu. Ersilia a avut un frate, Tiberiu Gutu, preot în Satchinez, apoi la Timișoara. Acesta a avut un fiu, Doru sau Dorin Gutu, medic, specializat în medicină, a lucrat ca medic pe un vapor românesc. A rămas «ilegal» în SUA, unde a și murit. Vezi lista morților și cimitirelor din SUA. Tiberiu Gutu a mai avut un copil, clandestin, o fată, cu altă femeie decât soția sa, despre care nu știu decât că a fost ajutată în copilărie și adolescență cu banii trimiși de Ersilia Culcer, ca să să poată face studii. Ajutor acordat la cererea lui Tiberiu, care nu o putea face direct.

Dr Dorin Mihai Gutu. Naissance.

Décès. 21 juin 1989 (âgé(e) de 51)

Sépulture. . Las Vegas, Clark County, Nevada, USA

Iată ce am scris  pe pagina amintirii sale, din Cimitirul virtual https://fr.findagrave.com/memorial/50464428/dorin_mihai-gutu

chargement d’une image de mémorial plus grande...

Te-am găsit în fine. Prea târziu, din păcate. Știam că ai decis să devii român american. Cu drag, văr primar, Dan Culcer, n. 15 iunie 1941, fiul Ersilia Culcer, sora lui Tiberiu GUTU, fiica lui Mihai GUTU și a Floricăi Codoș. 8/05/2022, Elancourt FR

Left by Dan Culcer on 8 May 2022

https://www.wikiwand.com/ro/articles/Liceul_Teoretic_%E2%80%9EMihai_Eminescu%E2%80%9D_din_Cluj-Napoca

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Liceul Mihai Eminescu din Cluj-Napoca (Bulev. 21 decembrie 1989 nr.94-96) a fost înființat în 1896, drept școală civilă maghiară de fete, cu 406 eleve, datorită normelor vremii care nu permiteau școlile mixte. După 1918, școala a fost preluată de statul român, devenind în 1923 școală secundară de gradul I și II cu 4 clase[1]. În prezent, liceul "Mihai Eminescu" cu profil bilingv franceză[2] este unul dintre cele mai prestigioase existente în Cluj-Napoca.
Istoric
Instituția funcționa pe strada Mihail Kogâlniceanu, pe locația actualului Colegiu Emil Racoviță. A rămas în această locație până în 1926 când a fost mutată în locul liceului de fete Regina Maria. În 1929, școala devine liceu de fete cu 7 clase și totodată se mută la adresa de azi din Bulevardul 21 Decembrie, cumpărând localul din fondurile comitetului de părinți și un împrumut bancar de la Albina. În decembrie 1929 Ministerul Învatamântului a plătit pentru această locație 2 milioane lei[3].
De-a lungul timpului liceul și-a schimbat de mai multe ori denumirea, numindu-se "Principesa Ileana" între 1929 și 1940 în urma vizitelor Alteței Sale din 1 iunie 1929 și 8 decembrie 1930.
Dascăli
Liceul Mihai Eminescu și-a dobândit renumele datorită calității învățătorilor și profesorilor care au lucrat aici. Dintre ei trebuie amintiți:
    •    Karsai Iuliu (1918-1919 )
    •    Bozac Ileana (1919-1921 )
    •    Bădărcău Natalia (1921-1926 )
    •    Pop Rozalia (1926-1927 )
    •    Zugravu Florica (1927-1939 )
    •    Pop Florica (1939-1940 )
    •    Cuparencu Livia (1945-1949 )
    •    Nichtburg Elisabeta (1949-1954 )
    •    Culcer Ersilia (1954-1958 )
    •    Nușfeleanu Ioan (1958-1963 )
    •    Dărăbanțu Alexandru (1963-1968 )
    •    Moțoc Teodorina (1963-1965 )
    •    Arion Sanda (1966-1968 )
    •    Arion Sanda (1968-1976 )
    •    Lutz Iosif (1969-1973 )
    •    Cârligelu Olimpia (1974-1977)
    •    Bucurescu Olga (1977-1978)
    •    Mureșan Valeria (1978-1983)
    •    Hancu Alexandru (1983-1989)
    •    Pap Monica (1989-1990)
    •    Gheorghe Costache (1990-1994)
    •    Dragomir Mariana (1990-1994)
    •    Câmpean Emil (1990-1994)
    •    Simon Horațiu (1994-2004)
    •    Câmpean Teodor (1994-1996)
    •    Moraru Maria (1994-1996)
    •    Mosuțiu Gabriela (1996-1997)
    •    Pop Iulia (1997-2004)
    •    Dragomir Mariana (2004- prezent)
    •    Dobrescu Simona Raluca (2005- prezent)
Note
    1    ^ „Liceul Mihai Eminescu - Istoric”.
    2    ^ „De ce filiera bilingv francofona de la Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" Cluj-Napoca?” (PDF).
    3    ^ „Liceul Mihai Eminescu - Istoric”.
Vezi și
    •    Învățământul în Cluj-Napoca
Legături externe
    •    Site oficial al liceului Arhivat în 26 aprilie 2008, la Wayback Machine.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe