În 2023, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a aprobat 42.612 cereri de dobândire a cetățeniei, dintr-un total de 51.063 de cereri primite.
Conform Europa Liberă Moldova, din datele Ministerului Justiției în perioada 2007-2024 au fost înregistrate 995.552 de cereri de redobândire a cetățeniei, dintre care 860.849 au fost soluționate.
Noi reguli pentru redobândirea cetățeniei române. Ce modificări a propus Guvernul de la București
Solicitanții de cetățenie română vor trebui să demonstreze prin documente și participând la o probă de interviu că știu limba română, iar termenul legal de examinare a dosarelor va fi mai mare. Modificările propuse de Guvernul României au fost aprobate de Senat pe 18 iunie.
Proiectul de modificare a legii cetățeniei române a fost anunțat la începutul acestui an, fiind aprobat de Guvernul României în ședința din 6 iunie și trimis spre aprobare în Parlament, în procedură de urgență. Ministra Justiției de la București, Alina Gorghiu, a anunțat că modificările au drept scop „modernizarea” legii aprobate în 1991 și amendată de mai multe ori în ultimii ani.
Datele Ministerului Justiției relevă că doar din 2007 și până în martie 2024, au fost înregistrate 995.552 de cereri de redobândire a cetățeniei române. Dintre acestea, 860.849 au fost soluționate, iar alte peste 134.000 se află în curs de examinare.
Unele dintre propunerile Guvernului de la București au stârnit nemulțumiri și chiar proteste, în fața Parlamentului României, dar și a Ambasadei române de la Chișinău. La 18 iunie, Senatul a adoptat proiectul de lege. Acesta urmează să fie votat și de Camera Deputaților, care este for decizional și are ultimul cuvânt în această procedură.
De ce este propusă extinderea termenului de examinare?
Ministra Justiției de la București a spus că noile prevederi vizează, în special, asigurarea integrității procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea riscului de fraudare a acestuia. Printre modificările propuse se regăsește extinderea termenului legal de examinare a cererilor, de la cinci luni, cât este în prezent, până la 2 ani.
Argumentul autorităților române este că termenul actual este unul „nerealist” raportat la capacitățile Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) și, prin urmare, instituția se confruntă cu un număr mare de chemări în judecată.
Doar anul trecut au fost înregistrate 2.029 de acțiuni în justiție, care au reclamat încălcarea termenului de cinci luni, în timp ce din 2018 numărul total al cererilor de chemare în judecată este de peste 6.000.
În majoritatea cazurilor, ANC pierde procesele și trebuie să suporte cheltuielile de judecată și să examineze în regim de urgență cererile de redobândire a cetățeniei române.
„Multe dintre acțiunile în justiție sunt formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în legătură cu care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român”, se menționează în comunicatul Guvernului de la București.
Ministerul român al Justiției a mai propus ca dosarele să fie examinate în ordinea cronologică a depunerii acestora, fapt ce ar eficientiza procesul. În plus, dosarele care nu ridică suspiciuni de fraudă vor putea fi decuplate și examinate mai rapid, susțin autoritățile.
Ce acte vor demonstra cunoașterea limbii române?
O altă noutate este reintroducerea probei de interviu și a cerinței de a demonstra prin documente cunoașterea limbii române, cel puțin la nivelul B1, eliminată de Guvernul de la București în 2009.
Actele care ar urma să probeze cunoașterea limbii române sunt certificatele de competențe lingvistice ce vor fi eliberate de Institutul Limbii Române sau de Institutul Cultural Român ori foaia matricolă emisă de licee și universități, în care se atestă studiile în limba română timp de minimum 3 ani.
Această prevedere a fost criticată de mai multe persoane și organizații, precum Institutul Frații Golescu sau parlamentarul AUR Boris Volosatîi, care au organizat proteste la Chișinău și București. Totodată, pe internet a fost inițiată și o petiție, care a adunat până în prezent peste 6.000 de semnături, care cere, printre altele, eliminarea acestei prevederi din lege.
Semnatarii mai solicită să nu fie extins termenul de examinare și să fie anulată prevederea care ar permite ca o cerere de redobândire a cetățeniei să fie respinsă în cazul în care autoritățile române nu primesc răspuns din partea autorităților altor state cu privire la autenticitatea documentelor prezentate.
Cum va fi digitalizată procedura de obținere a cetățeniei?
O altă noutate este digitalizarea procedurilor din cadrul ANC. Astfel, certificatul de cetățenie va fi înlocuit cu cardul de cetățenie, iar identitatea titularului acestuia va fi confirmată biometric, prin imaginea facială și amprentele digitale, ca în cazul procedurii urmate la obținerea unui pașaport.
Ministerul Justiției anunță că va fi dezvoltată și o aplicație prin intermediul căreia solicitanții de cetățenie română vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor. În prezent, pentru a afla acest stadiu, trebuie trimisă o cerere scrisă către ANC prin poștă. Aplicația ar urma să fie disponibilă abia din iunie 2026.
O altă prevedere introdusă în lege va permite acordarea cetățeniei române, la cerere, unei persoane străine care este căsătorită și conviețuiește în afara granițelor cu un cetățean român de cel puțin 10 ani.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
-
Cristian Bolotnicov
Cetățenia română va fi oferită la pachet cu un nou act de identitate
Persoanele care vor primi cardul de cetățenie și vor dori să-și stabilească domiciliul în afara României, vor avea obligația să solicite în decurs de 3 ani de la data obținerii cetățeniei române, eliberarea unui pașaport românesc cu menționarea țării de domiciliu Persoanelor cărora li se va acorda cetățenia română după 1 septembrie vor obține și un card de cetățenie. Documentul va fi eliberat de Ministerul Afacerilor Interne de la București.
Cardul de cetățenie se oferă după ce la 25 iulie a intrat în vigoare o ordonanță de urgență a guvernului României prin care a fost modificată și completată legea cetățeniei române din 1991. Modificările au fost făcute pentru a crește nivelul de securitate a documentelor care dovedesc acordarea sau redobândirea cetățeniei române, precizează Ministerul român al Afacerilor Interne într-un comunicat din 3 august.
Astfel, persoanele care vor primi cardul de cetățenie și vor dori să-și stabilească domiciliul în afara României, vor avea obligația să solicite în decurs de 3 ani de la data obținerii cetățeniei române, eliberarea unui pașaport românesc cu menționarea țării de domiciliu.
- Citește și: Noi reguli pentru redobândirea cetățeniei române. Ce modificări a propus Guvernul de la București
Cererea de eliberare a pașapoartelor românești cu menționarea țării de domiciliu, depusă de persoanele care au primit sau redobândit cetățenia română va trebui să fie însoțită de certificatul și cardul de cetățenie română.
Autoritățile de la București anunță și crearea unui sistem informatic de evidență a datelor despre cetățenia română, care va avea informații din Registrul de evidență a pașapoartelor simple gestionat de Ministerul Afacerilor Interne.
În acest fel, autoritățile susțin că va fi redus timpul de așteptare la furnizarea serviciilor publice care presupun confirmarea statutului de cetățean român, mai ales în cazul persoanelor care nu dețin un document valabil care să confirme această calitate.
Sursa https://www.just.ro/proiectul-de-lege-pentru-modificarea-si-completarea-legii-cetateniei-romane-nr-21-1991-precum-si-pentru-modificarea-si-completarea-altor-acte-normative-a-fost-adoptat-in-cadrul-sedintei-guvernului/ - Acasă
- Comunicat de presa
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative a fost adoptat în cadrul ședinței Guvernului, București, 6 iunie 2024
În cadrul ședinței Guvernului de astăzi a fost adoptat Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.
Proiectul de lege, inițiat de Ministerul Justiției, urmează să fie înaintat Parlamentului în vederea dezbaterii și adoptării.
Cu referire la proiectul de lege, ministra justiției, Alina Gorghiu, a declarat următoarele: ”Modernizăm Legea cetățeniei române pentru că a rămas anacronică! Proiectul prezentat de Ministerul Justiției este așteptat inclusiv în contextul adaptării la unele soluții care derivă din procesul de aderare la Visa Waiver și din obiectivele asumate prin PNRR. În sens mai larg, o intervenție legislativă este mai mult decât necesară pentru a adapta normele legale la realitățile actuale. Va fi o lege care va oferi respect fiecărei persoană care dorește să devină cetățean român. Însă, foarte important, în egală măsură va fi o lege care va asigura integritatea procesului de dobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude. Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie. Este necesar să fie adoptat în procedură de urgență, vom solicita acest lucru Parlamentului și fac un apel la colegii senatori și deputați să ne acorde sprijin în acest sens!”
Principalele modificări aduse de proiect vizează următoarele aspecte:
- Intervenții punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR și facilitează aderarea la programul Visa Waiver.
- Digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice prin care cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor.
- Cardul de cetățenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie.
- Identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială și amprente digitale, întocmai procedurii urmate în cazul obținerii unui pașaport.
- Armonizarea reglementărilor naționale cu prevederile unor convenții la care România este parte.
- Asigură integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.
Proiectul a avut în vedere faptul că multe dintre acțiunile în justiție în materie de cetățenie au fost formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român.
Ministerul Justiției a propus adoptarea proiectului de lege în procedură de urgență.
Comentarii
Trimiteți un comentariu