Treceți la conținutul principal

Constituirea Cercului de studii al Asociației Scriitorilor din Cluj. aprilie -iunie 1969

 Regăsesc, cu o emoție bizară, câteva note despre cele ce scriam sau făceam în anul de grație 1969. Activități tinerești din care a ieșit o profesie.

Constituirea Cercului de studii al Asociației Scriitorilor din Cluj ieri la prînz, la sediul Asociației Scriitorilor din Cluj, a avut loc ședința de constituire a Cercului de studii, organizat în cadrul secției de critică a Asociației Scriitorilor. La ședință au participat, din partea conducerii asociației — D. R. Popescu, președinte, Augustin Buzura, Adrian Marino (conducătorul Cercului de studii), Ion Vlad, Mircea Borcilă, adjunct de șef de secție la Comitetul județean de partid; Virgil Ardeleanu, Al. Căprariu, Constantin Cubleșan, Gheorghe Grigurcu, membri ai secției de critică; Dan Culcer, Liviu Petrescu, Mircea Popa, membri ai cercului. Adrian Marino a expus programul de activitate al Cercului de studii, după care au urmat consultări și discuții în vederea precizării celor mai bune forme de organizare. La prima ședință de lucru — vineri, 27 iunie, ora 19 — se va discuta cartea lui Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, și, în marginea sa, problema avangardei literare.

Făclia, aprilie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 6968-7044)

CERCUL DE STUDII AL ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR . Vineri, 27 iunie 1969, a avut loc la sediul Asociației prima ședință de lucru a cercului de studii al Asociației scriitorilor din Cluj, consacrată analizei lucrării Avangardismul poetic românesc de Ion Pop și, pe marginea sa, discutării problemei avangardei literare. Au participat, din partea conducerii asociației, Augustin Buzura și Adrian Marino (conducătorul cercului de studii), Mircea Borcilă, activist al Comitetului județean de partid, conf. dr. Ion Aluaș, Constantin Cubleșan, membrii cercului de studii: Dan Culcer, Liviu Petrescu, Petru Poantă, Ion Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Virgil Stanciu, Valentin Tașcu și T. Tihan. Discuțiile s-au desfășurat într-o atmosferă constructivă și promițătoare. Viitoarea ședință de lucru va avea loc vineri, 4 iulie, ora 19, și va fi consacrată temei: „Critica literară și romanul „F" de Dumitru Radu Popescu, analiză însoțită de aplicații tehnice despre metoda cronicii literare.
Făclia, aprilie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 6968-7044)

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Manea, Gabrea și empatia non-identitară cu o teroristă. Ana Pauker

Prozatorul Norman Manea, prezentat de câțiva ani, într-o anume presă din România, ca potențial candidat la premiul Nobel pentru literatură, a publicat un eseu acum câțiva ani în Observatorul cultural  (dar și  în volumul  Plicuri şi portrete) sub titlul  Tovarăşa Ana – Paradoxul Pauker: antisemitism şi comunism,  reconstituire și un comentariu lung pe marginea biografiei Anei Pauker. O bază documentară pentru un probabil proiect literar, devreme ce prozatorul scrie :  « Viaţa Anei Pauker mi s-a părut aproape un roman şi am revenit la ea cînd am putut. Nu din punctul de vedere al unui istoric sau al unui cercetător-comentator politic, ci din cel al unui scriitor interesat mai curînd de contradicţii decît de convenţionala coerenţă, chiar şi în cazul unei militante staliniste.»  « Este vorba despre un caz deloc idilic, al legendarei Pasionaria române, Ana Pauker, şi al atît de interesantei sale biografii – o neclintită comunistă care a opta...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publica...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe