Treceți la conținutul principal

La ce populaţie a ajuns România

 Acest text a fost copiat de pe Ziare.com La ce populaţie a ajuns România. Indicele de îmbătrânire a crescut, potrivit INS. Cei mai mulţi români locuiesc la oraş

Populaţia, după domiciliu, a fost de 21,83 milioane persoane, în scădere cu 0,5% la 1 ianuarie 2024, faţă de 1 ianuarie 2023.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,8%, respectiv 51,2%), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”La 1 ianuarie 2024, populaţia după domiciliu a fost de 21.833.200 persoane, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2023. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,8%, respectiv 51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 27,5% populaţia tânără de 0-14 ani (3.966.000 faţă de 3.110.000 persoane)”, arată datele INS.

La 1 ianuarie 2024, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.187.400 persoane, în scădere faţă 1 ianuarie 2023 (1%); cea din mediul rural a fost de 9.645.900 persoane, în creştere uşoară faţă 1 ianuarie 2023 (0,2%). Populaţia feminină la 1 ianuarie 2024 a fost de 11.181.200 persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent; aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10.652.100 persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2023, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122 la 1 ianuarie 2023 la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024. Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,5 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2023.

Vârsta mediană a fost de 43,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2023.

La 1 ianuarie 2024, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Aceeaşi grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%) cât şi în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (5,0%) şi 15-19 ani (5,2%).

Datele privind populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2024 vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza centrală de date online TEMPO, în cursul lunii aprilie 2024.

Acest text a fost copiat de pe Ziare.com La ce populaţie a ajuns România. Indicele de îmbătrânire a crescut, potrivit INS. Cei mai mulţi români locuiesc la oraş

 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.  
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe