Treceți la conținutul principal

La ce populaţie a ajuns România

 Acest text a fost copiat de pe Ziare.com La ce populaţie a ajuns România. Indicele de îmbătrânire a crescut, potrivit INS. Cei mai mulţi români locuiesc la oraş

Populaţia, după domiciliu, a fost de 21,83 milioane persoane, în scădere cu 0,5% la 1 ianuarie 2024, faţă de 1 ianuarie 2023.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,8%, respectiv 51,2%), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”La 1 ianuarie 2024, populaţia după domiciliu a fost de 21.833.200 persoane, în scădere cu 0,5% faţă de 1 ianuarie 2023. Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (55,8%, respectiv 51,2%). Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 27,5% populaţia tânără de 0-14 ani (3.966.000 faţă de 3.110.000 persoane)”, arată datele INS.

La 1 ianuarie 2024, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.187.400 persoane, în scădere faţă 1 ianuarie 2023 (1%); cea din mediul rural a fost de 9.645.900 persoane, în creştere uşoară faţă 1 ianuarie 2023 (0,2%). Populaţia feminină la 1 ianuarie 2024 a fost de 11.181.200 persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent; aceeaşi evoluţie o înregistrează şi populaţia masculină, care a fost de 10.652.100 persoane, în scădere cu 0,5% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Procesul de îmbătrânire demografică a continuat în anul 2023, remarcându-se o scădere uşoară (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,4 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste) în totalul populaţiei.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 122 la 1 ianuarie 2023 la 127,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la 1 ianuarie 2024. Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,5 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2023.

Vârsta mediană a fost de 43,2 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2023.

La 1 ianuarie 2024, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 45-49 ani (8,6%). Aceeaşi grupă de vârstă a avut cea mai mare pondere atât în rândul persoanelor de sex feminin (8,3%) cât şi în rândul persoanelor de sex masculin (9,0%).

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,4%, mai mică decât cea a grupelor de vârstă 5-9 ani (4,9%), 10-14 ani (5,0%) şi 15-19 ani (5,2%).

Datele privind populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2024 vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza centrală de date online TEMPO, în cursul lunii aprilie 2024.

Acest text a fost copiat de pe Ziare.com La ce populaţie a ajuns România. Indicele de îmbătrânire a crescut, potrivit INS. Cei mai mulţi români locuiesc la oraş

 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...