Treceți la conținutul principal

Dan Culcer. A murit Nicolae Manolescu

A murit Nicolae Manolescu. Să-i fie țărâna ușoară. Copiilor săi — un gând bun.

Mă pregăteam să mă lansez într-un dialog polemic, cu autorul unui denunț. Nu voi mai putea încerca, într-o polemică rămasă fără partener, analiza cauzelor metamorfozei și degringoladei morale a acestui om și literat pe care, în revista Vatra, l-am publicat cândva cu reală plăcere. Pe care îl citeam cu interes pentru cronicile din Contemporanul și apoi din România literară.

După 1990, i-am criticat public comportamentul abuziv, în calitatea sa de președinte al Uniunii Scriitorilor. Toată corespondența pe această temă am făcut-o recent publică, ca replică la modul scârbos, o răzbunare ocolitoare, un mod de a plăti o poliță la o cotitură, în care studiul meu de sociologia succesului, intitulat Sociograme. Succesul literar sau trocurile intracomunitare, publicat în Vatra a fost un pretext. M-a denunțat, în decembrie 2023, ca «antisemit» în paginile României literare, secondat de un așa-zis democrat, Mircea Mihăieș, fără alt argument decât exclamația și un citat trunchiat.

De câțiva ani Nicolae Manolescu devenise cititorul cârcotaș al aceleiași reviste Vatra, căreia îi găsea mereu nod în papură. Îi datorez, prin ricoșeu, acestui om, urmare a denunțului său în România literară, eliminarea mea dintre colaboratorii revistei la a cărei fundare am pus umărul în 1971.

Corului de lăudători care face acum repetiții, ca să inunde presa cu frazele rituale obișnuite, va trebui să i se răspundă liniștit, cândva, pentru a se păstra un echilibru decent între realele calități ale criticului literar și exageratele comentarii laudative privind Istoria critică a literaturii române, carte căreia îi  lipsește tocmai fundamentarea istorică, contextualizarea sociologică, fără de care s-ar putea crede că literatura crește exclusiv din literatură, fundamentare pentru care autorul nu poseda probabil nici suportul teoretic, nici chemarea, nici curiozitatea, nici tenacitatea constructivă.

Așa zisa listă canonică a literaturii române, atribuită lui Nicolae Manolescu, are nevoie de importante adăugiri și corecții.

Să ne amintim cu lucidă și neîngăduitoare severitate critică de autorul Nicolae Manolescu. Să-i recunoaștem rolul cultural și instituțional, prin ceea ce a făcut pozitiv. Omului, să-i iertăm, dacă putem, răutățile și slăbiciunile. Poate că, în fine, după ieșirea din scenă a lui Nicolae Manolescu, o reală reformă a Uniunii Scriitorilor se va putea realiza.

Elancourt, 23 martie 2024, Dan Culcer

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Informații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA

Caut i nformații publice disponibile privitoare la numele de familie CULCER, COLCERIU, COLCER, LENGHEL, MARICA, PETROVAN, MIHALCA, GEORGIU ? Pentru o cercetare privind răspîndirea acestor patronime în spațiul României, cu precădere în cel al Ardealului, incluzând Maramureșul, Bihorul, Silvania. Inclusiv în presa veche sau în arhivele naționale. Dan Culcer   Am adunat ce am găsit în surse publice despre numele de familie Culcer , Colceriu / Colcer , Lenghel , Marica , cât și legăturile între ele. Dacă vrei, pot încerca să găsesc și în registre mai specializate (arhive, steme, heraldiscă), dar iată ce apare până acum: Numele „Culcer” Istoric, genealogie Există o monografie a familiei Culcer din Dobrița , scrisă de Gabriel Culcer, fiul lui Max Culcer. ( Familia Culcer Family ) Familia Culcer are rădăcini importante în Gorj, România. Un membru notabil: medicul Dimitrie Culcer . ( Vertical | Jurnalul ce străbate timpul ) Dumitru „Tache” Culcer, fiu al lui Dimitrie, a avut rol ...

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor. Cvasi-dispariția evreilor din cultura României

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi , sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. George Voicu scria proză și lucra, înainte de 1989, în momentul în care m-a contactat printr-o scrisoare la reviste...

Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor.

Se pare că există undeva români care citesc ce se scrie în românește. Mai mult, care extrag din aceste scrieri fraze care li se par expresive în concentrarea lor. Și le reproduc pe un suport disponibil pe Internet.  Am găsit acum câțiva ani citate marcate ca fiind extrase din scrierile mele. Unora le-aș putea identifica sursa, dacă ea mai este disponibilă pe Internet. O să încerc. Nu m-am gândit vreodată că o frază poate singură conține un mesaj puternic. Și totuși, astfel de fraze există. Și ele se numesc Aforisme. Mulțumesc acestor necunoscuți pentru lectura lor. Orice scriitor scrie pentru măcar un cititor. În cel mai rău caz, cititorul este scriitorul însuși.  https://rightwords.ro/citate/autori/dan-culcer  Căci o definiție minimalistă a patriotismului identitar ar fi negativă: aparțin identității elementele pe care nu le putem lua cu noi atunci când plecăm. Citat de Dan Culcer despre patrie Nu există o libertate dată, ci doar o libertate cucerită. Ești liber dac...