Treceți la conținutul principal

Wolfgang Munchau. Datoria morală față de Israel

Dan CULCER. Comentariu. Nu există nici o datorie morală față de Israel, un stat etnocratic, doar datoria față de memoria unuia dintre popoarele care au suferit colectiv, neam care nu trăiește doar în Israel. 

«Germania este pe cale să se poziționeze moral într-o singură tabără, din cauza datoriei sale istorice față de Israel. Problema este că este o datorie morală, fără un preț stabilit și care nu poate fi plătită niciodată, dacă nu se specifică sub ce formă se poate face asta. Contractele specifică întotdeauna scadența și modul de plată, iar în acest fel datornicul poate scăpa de datorie. Dacă termenii nu sunt clar definiți, datoria aceasta poate afecta și alte relații¿».

Datoria morală față de Israel

Vina istorică a Germaniei legată de Holocaust și responsabilitatea sa asumata pentru securitatea Israelului au dus la manifestarea solidarității puternice, după atacurile Hamas din 7 octombrie. Însă ce va însemna pe mai departe această responsabilitate asumata pentru securitatea Israelului?”, scrie Eurointelligence.com, un site creat de jurnalistul Wolfgang Munchau

Care va fi poziția Germaniei când protejarea statului Israel va intra în conflict cu dreptul internațional? Dacă Germaniei chiar îi pasă de securitatea pe termen lung a Israelului, nu este oare rolul Berlinului să judece dacă strategia actualului guvern israelian este una bună sau nu? Declarațiile de solidaritate ale Germaniei nu îi vor face pe israelieni să se simtă mai în siguranță. În schimb, aceste declarații nu fac decât să creeze o falie între ceea ce germanii simt și ceea ce le este permis să exprime la nivel colectiv.

Războiul din Gaza pune Germania într-o situație dificilă. Germania nu poate adopta o atitudine echilibrată față de propriile comunități musulmana și evreiască fără să riște să pară neloială față de Israel. Președintele Frank-Walter Steinmeier le-a cerut musulmanilor din Germania să se distanțeze oficial de Hamas. Dintr-odată, musulmanii din Germania se văd obligați să meargă la serviciu sau la școală și să nu arate cât de mult deplâng pierderile de vieți omenești în Gaza. Oamenii au ajuns să fie concediați pentru ca s-au exprimat deschis în privința acestui război, așa cum s-a întâmplat cu fotbalistul Anwar al-Ghazi, de la Mainz 05, care si-a exprimat solidaritatea nu cu Hamas, ci cu oamenii din Gaza.

În Germania trăiește o mare comunitate musulmană, așa cum s-a văzut la meciul amical de fotbal de sâmbătă, când Turcia a învins Germania. Fanii de pe stadionul din Berlin erau în majoritate suporteri ai Turciei și i-au fluierat pe jucătorii germani. Așa ceva nu s-a mai întâmplat cu o echipă germană pe un stadion din Germania și a dus la o întreagă dezbatere. Berlinul are o mare comunitate de turci care au ajutat la reconstrucția țării după Al Doilea Război Mondial. Acum ei susțin echipa țării în care își au rădăcinile, nu echipa țării în care trăiesc. Au fost ajutați să-și amintească de origini și de vizita președintelui Turc Recep Tyyip Erdogan. Într-o conferință de presă comună cu cancelarul Olaf Scholz, Erdogan a spus că, spre deosebire de Germania, Turcia poate să se exprime liber. ZDF a descris vizita lui Erdogan și meciul de fotbal drept două jocuri în deplasare câștigate de Turcia.

Dacă războiul din Gaza continuă în ritmul actual, Germania va ajunge să fie în conflict cu restul comunității europene. Până acum, europenii și-au ascuns dezacordurile și au cerut la unison o pauză umanitară a conflictului. Doar Spania și Irlanda au cerut în mod deschis încetarea focului și au amintit de dublele standard morale ale UE. Rămâne de văzut dacă această poziție a UE se va schima, dar asta depinde și de SUA, care tocmai au reușit să intermedieze o pauză de cinci zile pentru un schimb de ostatici. Este un prim pas.

Războiul poate dura însă luni de zile sau chiar mai mult. Oare SUA și europenii își vor mai putea asuma un angajament pe termen lung pentru alimentarea cu arme, un lucru care este costisitor și greu de justificat moral? Emmanuel Macron pare să fi recepționat mesajul transmis de ambasadorii Franței în statele arabe, cerându-i să-și calibreze politica. Macron a făcut o ofertă umanitara pentru palestinienii din Gaza. În primul rând, este o chestiune de limbaj, apoi de fapte. Germania nu a început să-și calibreze nici măcar limbajul, justificând dreptul Israelului la autoapărarea unui teritoriu care nu este al lor. Soluția cu două state nu apare în discursul public german.

Germania este pe cale să se poziționeze moral într-o singură tabără, din cauza datoriei sale istorice față de Israel. Problema este că este o datorie morală, fără un preț stabilit și care nu poate fi plătită niciodată, dacă nu se specifică sub ce formă se poate face asta. Contractele specifică întotdeauna scadența și modul de plată, iar în acest fel datornicul poate scăpa de datorie. Dacă termenii nu sunt clar definiți, datoria aceasta poate afecta și alte relații”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

O mizerabilă formă a confuziei criteriilor

« Cercetarea lui George Voicu seamănă cu gestul energic al omului care deschide larg fereastra, într-o încăpere neaerisită. Ne atrage atenţia, implicit, că nu e suficient să examinăm cvasi-dispariţia evreilor din cultura română de azi, sau uciderea lor, în timpul Holocaustului. E necesar să rememorăm premisele şi contextele care au putut face toate acestea cu putinţă. »- scrie Laszlo Alexandru în revista sa electronică , recenzând cartea lui George Voicu, Radiografia unei expatrieri: cazul Lazăr Şăineanu , recent publicată de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” de la Bucureşti. Voi citi negreșit cartea lui George Voicu. Tocmai fiindcă probabil rememorează nu doar premisele și contextele cvasi-dispariției ci și cele ale prezenței evreilor în cultura română. Fiindcă, tocmai acest aspect este adesea eludat de cercetarea românească. Ne-am putea întreba ce are acest subiect istoric, de altfel pasionant și plin de triste învățăminte de minte pentru

Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc

 Denunț contra lui Dan Culcer. Contextul polemic. Manolescu, Cornea, Oișteanu, Tismăneanu etc Texte și surse documentare. Stimați colegi scriitori, difuzez o serie de legături, sau linkuri cum se zice în romgleză , pentru informarea Dvs., pentru reconstituirea unor intervenții în presă, care, în rezumat, se reduc la un denunț, inițiat de Nicolae Manolescu, relansat de Andrei Cornea, Andrei Oișteanu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș. În spatele unei pretinse polemici grupul declară, în toate oficinele la care au acces, că aș prezenta un sindrom de antisemitism . Sunt acuzat de «antisemitism» pentru că am afirmat într-un studiu din revista Vatra , că succesul, cât este, real sau construit propagandistic, al operei lui Norman Manea pe piața cărții, are la bază un troc intracomunitar, scrierea unui pamflet comandat, intitulat Felix Culpa . Cronologia simplă și declarațiile lui Norman Manea pot servi drept probe, alături de diverse articolele mai vechi din România literară , publicate d

România. Secolul al XIX-lea. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri

 Invazia economică și demografică a României în a două jumătate a secolului al XIX-lea are un aspect care poate fi pus în legătură cu comerțul actual de droguri. E vorba de cucerirea până aproape de monopolizare a comerțului cu alcooluri de către evrei. Singura cârciumă din Copalnic-Mănăștur, localitate ardeleană în care au trăit strămoșii mei, era ținută de evreica Zeiger Roza, localul fiind așezat lângă pod. Vindea alcool extras din porumb care provoca uneori orbirea consumatorilor. Cârciumarii evrei — strămoșii comercianților de droguri.